Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - puncte de plecare pentru profesori

«The European Convention on Human Rights - starting points for teachers» - Romanian version

Prefaţă         a

De unde vin drepturile omului?   b

CEDO în practică   c

Efectele CEDO d

Dreptul de a şti mai mult!  e

1/ Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

2/ Ce sunt drepturile omului?

3/ Care este poziţia dumneavoastră referitoare la drepturile omului?

4/ Tara dumneavoastră şi drepturile omului

5/ Drepturile omului şi clasa sau şcoala dumneavoastră

6/ Jocuri cu roluri privind drepturile omului

7/ Incidente din viaţa şcolii

8/ Viitorul dumneavoastră, ofertele de muncă şi drepturile omului

9/ drepturile omului pe ecran

10/ propuneri de acţiuni

                   "Drepturile omului ne privesc pe noi toţi' este unul dintre sloganurile care promovează sensibilizarea publicului spre drepturile omului, dar pentru a concretiza conţinutul acestui slogan este nevoie de o activitate constantă, de vigilenţa tuturor instanţelor şi de o percepţie comună asupra sensurilor cuvintelor utilizate. Aici, profesorii pot juca un rol esenţial, încercând să construiască împreună cu tinerii o societate fondată pe drepturile omului.

                   Această publicaţie, care marchează a 50-a aniversare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) apare la jumătatea deceniului Naţiunilor Unite privind educaţia drepturilor omului. Posibilităţile integrării drepturilor omului în cadrul programei şcolare sunt numeroase: în cadrul orelor de educaţie civică şi istorie dar şi în cadrul orelor de matematică sau educaţie fizică şi sport. Noi oferim în paginile publicaţiei câteva sfaturi pentru a se exploata aceste oportunităţi.

                   Contact:

                   INFOPOINT

                        (Human Rights Information)

                        Council of Europe, F-67075 Strasbourg Cedex

                        Tel: +33 (0)3 88 41 20 33

                        Fax: +33 (0)3 88 41 27 45

                        E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

                        Website: http://www.coe.int

                        E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

                        Website: http://www.humanrights.coe.int

Prefaţă   a

'Drepturile omului ne privesc pe noi toţi' este unul dintre sloganurile care promovează sensibilizarea publicului spre drepturile omului, dar pentru a concretiza conţinutul acestui slogan este nevoie de o activitate constantă, de vigilenţa tuturor instanţelor şi o percepţie comună asupra sensurilor cuvintelor utilizate. Aici, profesorii pot juca un rol esenţial, încercând să construiască  împreună cu tinerii o societate fondată pe drepturile omului.

Această publicaţie, care marchează a 50-a aniversare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) apare la jumătatea deceniului Naţiunilor Unite privind educaţia drepturilor omului. Posibilităţile integrării drepturilor omului în programa şcolară sunt numeroase: în cadrul orelor de educaţie civică şi istorie dar şi în cadrul orelor de matematică sau educaţie fizică şi sport. Noi oferim în paginile publicaţiei câteva sfaturi pentru a se exploata aceste oportunităţi.

În fişele informative (de la a la e) veţi găsi informaţii de bază referitoare la:

·         utilizarea acestei publicaţii şi o scurtă prezentare a Consiliului Europei

·         o introducere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

·         Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în practică

·         celelalte domenii mari de activitate ale Consiliului Europei în materia drepturilor omului

·         sugestii pentru a se merge mai departe.

INFORMAŢII

Educaţia privind drepturile omului

Nu este necesar să fiţi jurist pentru a prezenta problematica drepturilor omului sau a o integra în activitatea dumneavoastră: drepturile omului aparţin tuturor. O lungă experienţă a demonstrat că pentru a fi eficientă, educaţia privind drepturile omului face apel la trei perspective diferite:

1)    CUNOŞTINŢE

(privind drepturile omului)

Un conţinut care reuneşte informaţii despre diferitele tipuri de drepturi, istoria drepturilor, instrumentele juridice internaţionale, funcţionarea democraţiei.

2)    APTITUDINI

(în materia drepturilor omului)

Aptitudini personale şi sociale: cunoştinţe despre sine, evaluarea şi înţelegerea propriilor motivaţii în raport cu alţii, conştientizarea propriilor prejudecăţi.

Aptitudini interactive: capacitatea de a asculta, rezistenţa la presiunile grupului, exprimarea opiniei.

Aptitudini de rezolvarea problemelor: localizarea informaţiei, luarea deciziilor, utilizarea propriei judecăţi, rezolvarea conflictelor.

3)    MEDIU ÎNCONJURĂTOR

(bazat pe drepturile omului)

Crearea unui mediu educativ în care structurile, metodele şi relaţiile care operează în procesul de predare şi învăţare, reflectă valorile drepturilor omului şi urmăresc obiective educaţionale: crearea unei 'politici globale a şcolii', crearea unor metode democratice de muncă care se bazează pe respectul mutual între profesor şi elev.

Noi sperăm ca profesorii şi elevii lor să găsească această metodă utilă şi interesantă.

Consiliul Europei

Profesorii care doresc să prezinte activităţile Consiliului Europei în general pot obţine gratuit publicaţia O Europă de descoperit (ÓE pentru mai multe informaţii). Iată un scurt rezumat:

Creat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie inter-guvernamentală care are ca scop:

·         realizarea unei uniuni mai strânse între membrii săi;

·         protejarea şi apărarea drepturilor omului, democraţiei pluraliste şi a statului de drept;

·         încurajarea conştientizării identităţii şi diversităţii culturale europene;

·         găsirea soluţiilor pentru problemele cu care societatea europeană se confruntă (xenofobia, intoleranţa, protecţia mediului, clonarea umană, SIDA, drogul, crima organizată etc.);

·         consolidarea stabilităţii democratice în Europa prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

În momentul apariţieix acestei publicaţii, Consiliul Europei număra 46 de state membre, reprezentând o populaţie de aproximativ 800 de milioane de persoane.

Guvernele, parlamentele naţionale şi colectivităţile locale şi regionale sunt reprezentate de instanţe diferite. Comitetul Miniştrilor, organul de decizie, este compus din miniştri de externe ai statelor membre (sau de reprezentanţii lor care locuiesc în permanenţa la Strasbourg).

Adunarea Parlamentară este organul deliberativ, membrii săi sunt desemnaţi de parlamentele naţionale. Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa este organul consultativ care reprezintă colectivităţile teritoriale. Printre altele, Consiliul dialoghează cu mai mult de 400 de organizaţii ne-guvernamentale (ONG-uri) cărora acesta le-a acordat statul consultativ.

Următoarea schemă demonstrează cum Consiliul Europei se află în relaţie cu mai mult de 800 de milioane de europeni:

Statele membre ale Consiliului Europei (2005):

Albania, Andora, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Fosta Republică Iugoslavă a  Macedoniei, Malta, Marea Britanie, Moldova, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Federaţia Rusă, San Marino, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

State cu statut de observator:

Canada, Japonia, Mexic, Statele Unite şi Vaticanul.

Introducere în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Fundamentul drepturilor omului: respectarea dreptului la viaţă al fiecărei persoane şi a demnităţii umane, se regăseşte la majoritatea marilor religii şi filozofii ale lumii. Drepturile omului nu se cumpără, nu se vând şi nu se transmit ereditar: ele sunt denumite 'inalienabile' pentru că nimeni nu are dreptul să la ia vre-unei persoane pentru nici un motiv. Altfel spus, acestea sunt aceleaşi pentru fiecare persoană, indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opiniile politice sau altele, originea naţională sau socială, averea, naşterea sa etc.

Drepturile omului joacă un rol foarte important în relaţiile dintre cetăţeni şi stat, deoarece ele controlează şi reglează exercitarea puterii statului asupra persoanelor, acordă libertăţi persoanelor în relaţia cu statul şi solicită statelor să satisfacă necesităţile umane de bază ale populaţiilor care se află în jurisdicţia lor. Aceste drepturi sunt descrise cel mai bine în textele (sau instrumentele) internaţionale care au fost acceptate de state şi care definesc normele ce trebuie respectate. Cea mai celebră dintre aceste texte este Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1948. Este o declaraţie de principiu care continuă să exercite o mare influenţă în întreaga lume. Ea nu are forţă de lege, dar, conform multor jurişti, aceasta a devenit obligatorie în practica internaţională deoarece ea este astăzi integrată în constituţiile şi jurisprudenţele din foarte multe ţări.

De unde vin drepturile omului?                                  b

INFORMAŢII

Marea majoritate a oamenilor asociază Consiliul Europei cu drepturile omului.

Inspirându-se din Declaraţia universală, Consiliul Europei a elaborat 'Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale' (CEDO), pentru a-i da numele său întreg. Această convenţie, deschisă în 1950 spre semnare celor 15 state care alcătuiau la acea vreme Consiliul Europei, este importantă pentru trei motive principale:

·         drepturile şi libertăţile fiecărei persoane sunt garantate de statele semnatare, de 'statele contractante' pentru a utiliza expresia juridică;

·         pentru prima dată, un tratat internaţional asupra drepturilor omului este dotat cu un mecanism concret de control al drepturilor garantate;

·         parlamentele şi alte organe legislative sau juridice dispun de o referinţă solidă în materia drepturilor omului care le ajută să elaboreze şi să interpreteze legile.

Acest ultim punct a căpătat o importanţă deosebită în aceşti ultimi ani prin aderarea noilor democraţii ale Europei Centrale şi de Est la Consiliul Europei.

Pe scurt, CEDO şi protocoalele ei garantează:

dreptul:

·         la viaţă, la libertate şi la siguranţă;

·         la un proces echitabil în cauzele civile sau penale;

·         de a vota şi de a participa la alegeri;

·         la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie;

·         la libertatea de exprimare (incluzând libertatea media);

·         de a poseda bunuri şi de a se bucura de ele;

·         de întrunire şi de asociere.

interzicerea:

·         torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

·         pedeapsa cu moartea;

·         sclavia şi munca forţată;

·         discriminarea în exercitarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie;

·         expulzarea cetăţenilor unei ţări şi refuzul de a-i lăsa să revină ;

·         expulzarea selectivă a străinilor.

Câteva explicaţii terminologice

Pentru a înţelege ce reprezintă CEDO şi cum funcţionează aceasta trebuie subliniate câteva concepte fundamentale: CEDO este un tratat internaţional deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Semnarea unui tratat internaţional este, referitor la conţinutul tratatului, un act de bună credinţă pe care un şef de stat (sau un reprezentant al său) îl realizează. Dar tratatul nu devine obligatoriu pentru acel stat decât atunci când acesta a fost ratificat. Deci, în general, parlamentul trebuie să aprobe semnarea tratatului şi apoi să ia măsurile necesare pentru a-l aplica în practica naţională. Minimum zece state au trebuit să semneze şi ratifice CEDO pentru ca dispoziţiile ei să poată intra în vigoare. Din 1950, ca reacţie la evoluţia circumstanţelor şi necesităţilor, CEDO a fost modificată şi completată în douăsprezece reprize printr-o serie de protocoale (este un termen de drept internaţional).

Un număr minim de state membre trebuie să semneze şi să ratifice un protocol pentru ca acesta să intre în vigoare; este cazul noului protocol nr. 12 (Ó1).

CEDO este un document juridic şi este, deci, scris într-un limbaj juridic. Având scopuri pedagogice în publicaţia noastră vom prezenta versiuni simplificate pentru anumite articole (Ó1) care ar trebui să ajute elevii să identifice mai uşor ideile.

b   De unde vin  drepturile omului?

Sistemul de protecţie a drepturilor omului

Întâi, sistemul trebuie să funcţioneze la nivel naţional. Fiecare stat membru trebuie să vegheze ca toate persoanele aflate în jurisdicţia lui să se bucure de drepturile definite în CEDO. Practic, toate statele Consiliului Europei au integrat Convenţia în dreptul lor naţional, ceea ce permite fiecărui cetăţean să invoce o dispoziţie a Convenţiei în faţa tribunalelor naţionale. Acestora li se solicită să aplice jurisprudenţa CEDO.

Dacă această primă garanţie nu funcţionează, orice persoană poate, în anumite condiţii, să depună o plângere la Curtea europeană a drepturilor omului. Reclamantul trebuie să prezinte proba că a epuizat toate căile de recurs posibile în ţara unde a avut loc violarea drepturilor. În general, aceasta înseamnă că cea mai înaltă instanţă juridică din ţară le-a respins plângerea.

În mod egal, statele pot depune reclamaţii împotriva statelor. Este o situaţie rară care priveşte, în general, invocarea unor violări grave ale drepturilor omului.

La origine, Convenţia avea prevăzute două organisme independente împuternicite să controleze aplicarea drepturilor garantate: Comisia europeană a drepturilor omului şi Curtea europeană a drepturilor omului. Dar, pentru a face faţă multiplicării crescânde a cazurilor, s-a decis în 1993 să se înlocuiască acest sistem pe două nivele printr-o Curte europeană unică a drepturilor omului. Protocolul nr. 11 la Convenţie, care a permis această restructurare, a fost deschis spre semnare în 1994. Noua Curte unică, cu sediul la Strasbourg, în cadrul Consiliului Europei, există oficial din 1 noiembrie 1998.

CEDO în practică           C

INFORMAŢII                 

Toate statele care au ratificat Convenţia trebuie să accepte deciziile Curţii. Curtea are sediul în permanenţă la Strasbourg şi cercetează toate etapele unui caz de la examinarea preliminară a plângerii şi stabilirea faptelor până la publicarea deciziei.

Judecătorii acţionează total independenţi: ei sunt aleşi de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Tipuri de cazuri depuse la Curte

Plângerile individuale sunt din ce în ce mai numeroase, pentru că din ce în ce mai multe persoane află despre această modalitate de recurs. Ele acoperă subiecte din ce în ce mai variate, cum ar fi:

·         invocări de omucideri ilegale comise de forţele de securitate;

·         torturi şi rele tratamente asupra deţinuţilor;

·         privarea arbitrară a libertăţii;

·         lipsa posibilităţii de acces la un tribunal;

·         lipsa unui proces echitabil într-o perioadă rezonabilă de timp;

·         ascultarea telefoanelor;

·         expulzări şi extrădări;

·         discriminarea homosexualilor;

·         libertatea presei;

·         drepturile părinţilor copiilor plasaţi în instituţii de îngrijire;

·         ingerinţa în drepturile de proprietate;

·         dizolvarea partidelor politice.

Cum se derulează un caz

Pentru început Curtea trebuie să examineze plângerea pentru a vedea dacă aceasta este admisibilă. Admisibilitatea este un termen tehnic care înseamnă că anumite necesităţi definite în tratat trebuie îndeplinite de caz. De exemplu, trebuie să fie epuizate toate posibilităţile naţionale de recurs iar plângerea trebuie depusă în cel mult 6 luni de la sentinţa finală primită în ţară. Deseori, Curtea organizează o audienţă publică pentru a examina chestiunea admisibilităţii şi pentru a se pronunţa asupra fondului (adică, pentru a decide dacă a fost violată vre-o dispoziţie a Convenţiei). Curtea poate lucra într-o Cameră de şapte judecători sau, în anumite cazuri excepţionale, într-o Mare Cameră de şaptesprezece judecători.

Dacă plângerea este declarată admisibilă, Curtea încurajează părţile (solicitantul/reclamantul şi statul în cauză) să negocieze o înţelegere amiabilă. Aceasta înseamnă că cele două părţi sunt invitate să se înţeleagă asupra unei soluţii; se poate întâmpla ca statul să modifice o lege sau să verse reclamantului o indemnizaţie care să conducă la retragerea plângerii.

Deciziile Camerei pot face obiectul unui recurs în apel la Marea Cameră în termen de trei luni; sentinţele Marii Camere sunt definitive după ce au fost pronunţate. Deciziile pot fi promovate în faţa Curţii sau comunicate în scris. Deciziile Curţii sunt obligatorii în dreptul internaţional. Altfel spus, când Curtea găseşte o încălcare a dispoziţiilor Convenţiei, decizia ei obligă statul în cauză să ia măsurile necesare pentru ca o astfel de încălcare să nu se mai poată produce. Curtea poate, de asemenea, să acorde unui reclamant o 'satisfacţie echitabilă' dacă ea consideră că drepturile acestuia au fost lezate. Uneori statul incriminat plăteşte reclamantului.

Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei este împuternicit să controleze îndeplinirea deciziei Curţii şi plata compensaţiilor financiare acordate reclamantului şi, în anumite cazuri, să supravegheze că toate măsurile concrete au fost luate pentru a se restabili pe de-antregul partea lezată în drepturile ei: redeschiderea unui proces, ridicarea unei interdicţii sau a unei ordonanţe de confiscare, anularea unui cazier, oferirea unui permis de rezidenţă. De asemenea, el supraveghează ca statul să ia măsurile de ordin general necesar pentru prevenirea noilor încălcări ale dispoziţiilor Convenţiei, de exemplu prin modificarea legislaţiei, jurisprudenţei, reglementărilor sau practicilor sale, construind noi închisori sau desemnând noi judecători.

CEDO în practică        C

Exemple de măsuri luate de state ca urmare a deciziei Curţii:

Austria şi-a modificat legislaţia privind tratamentul prizonierilor în spitalele psihiatrice şi a făcut ca fondurile sociale de urgenţă să fie disponibile pentru rezidenţii străini;

Belgia şi-a modificat legile privind vagabonzii fără casă şi a adoptat măsuri de interzicere a tuturor formelor de discriminare a copiilor născuţi în afara căsătoriei;

Bulgaria a suprimat dreptul procurorilor de a ordona detenţia proventivă a suspecţilor înainte de proces;

Finlanda şi-a modificat legea privind custodia copiilor şi dreptul la vizitare;

Franţa, Spania şi Marea Britanie au promulgat legile privind ascultarea telefoanelor;

Grecia şi-a modificat legislaţia privind detenţia provizorie;

Italia a făcut ca avocaţii apărării să apară obligatoriu în faţa Curţii de casaţie;

Olanda şi-a modificat legea privind detenţia pacienţilor bolnavi mintali;

Portugalia şi-a reformat sistemul tribunalelor administrative şi şi-a sporit numărul de judecători;

România şi-a extins dreptul de a face apel la decizia procurorului în ce priveşte dreptul la proprietate;

Suedia şi-a modificat legea privind instrucţia religioasă obligatorie;

Elveţia şi-a reformat sistemul juridic şi procedurile penale;

Turcia a redus durata maximă de custodie a poliţiei;

Marea Britanie a interzis pedepsele corporale în şcoli.

Prelungirea drepturilor civile şi politice

Bazându-se pe drepturile civile şi politice garantate de CEDO, Consiliul Europei a elaborat în cursul ultimelor decenii un ansamblu complex de instrumente care vizează apărarea drepturilor economice, sociale, culturale şi prevenirea torturii. Împreună cu alte iniţiative care vizează garantarea drepturilor minorităţilor naţionale, lupta contra rasismului şi abordarea integrată a egalităţii între sexe, CEDO a cunoscut dezvoltări bogate în conţinut.

Carta socială europeană

Carta socială europeană (1961), protocolul său adiţional (1988) şi Carta revizuită (1996) garantează o serie de drepturi sociale fundamentale.

Acestea includ nediscriminarea la angajare, interzicerea muncii forţate, drepturile sindicale, drepturile de negociere colectivă şi dreptul bărbaţilor şi femeilor la o remunerare egală pentru o muncă egală ca valoare, dreptul la protecţie socială (şi la educaţie). Noile drepturi includ, în special, protecţia contra sărăciei şi excluderii sociale, dreptul la o locuinţă decentă şi la protecţie în caz de încetare a angajării.

Un protocol adiţional la Carta socială europeană prevede un sistem de reclamaţie colectivă. În vigoare din 1998, el permite anumitor organizaţii ale muncitorilor sau angajatorilor şi unor organizaţii ne-guvernamentale să depună plângeri la Comitetul european al drepturilor sociale (CEDS).

Statele care au ratificat Carta sau Carta revizuită (douăzeci şi opt de state până în prezent) trebuie să prezinte periodic rapoarte privind modalitatea în care este pus în practică acest instrument. Aceste rapoarte sunt examinate de CEDS. Acest comitet compus din experţi independenţi apreciază conformitatea situaţiei ţării cu dispoziţiile Cartei.

Efectele CEDO             d

INFORMAŢII  

Convenţia europeană pentru prevenirea torturii

Noi ignorăm ce se întâmplă în spatele porţilor închisorilor, comisariatelor de poliţie, instituţiilor psihiatrice etc. De aceea Consiliul Europei a adoptat în 1987 Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Acest instrument, intrat în vigoare în 1989, completează protecţia garantată de CEDO prin constituirea unui Comitet european pentru prevenirea torturii (CPT) compus din experţi independenţi şi imparţiali, provenind din diverse sfere de activitate: drept, medicină, penitenciare sau politică.

Comitetul vizitează locurile de detenţie pentru a vedea cum sunt trataţ deţinuţii. El poate avea acces fără restricţie la persoane şi locuri de detenţie şi poate discuta liber şi privat cu deţinuţii sau alte persoane susceptibile de a da informaţii pertinente, inclusiv cu reprezentanţii organizaţiilor ne-guvernamentale din domeniul drepturilor omului.

După fiecare vizită, comitetul elaborează un raport privind ţara în cauză şi formulează recomandări care vizează garantarea protejării corecte a deţinuţilor faţă de tortură şi rele tratamente. Guvernele sunt invitate apoi să răspundă, ca urmare a raportului. În mod excepţional, dacă un stat refuză să coopereze sau să pună în aplicare recomandările CPT-ului, acesta din urmă poate decide să facă o declaraţie publică.

Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

Aceasta reprezintă primul instrument juridic multilateral obligatoriu care protejează minorităţile naţionale în general. Punerea ei în practică se face prin intermediul legislaţiilor şi politicilor naţionale. Convenţia defineşte anumite principii care trebuie respectate de statele care o ratifică. Aceasta include egalitatea în faţa legii, măsuri pentru păstrarea şi dezvoltarea culturilor, păstrarea identităţilor, religiilor, limbilor minoritare şi tradiţiilor, garanţia accesului la media şi stabilirea relaţiilor transfrontaliere libere şi paşnice cu persoane rezidente legal pe teritoriul altor state.

Convenţia prevede un mecanism de control care conferă Comitetului Miniştrilor, asistat de un comitet consultativ compus din experţi independenţi, puterea de a evalua cum este aplicată în fapt Convenţia.

Comisia europeană a rasismului şi intoleranţei (ECRI)

ECRI a fost creată în 1993 pentru întărirea luptei împotriva tuturor formelor de rasism, xenofobie, antisemitism şi intoleranţă la nivel european. Această comisie evaluează eficacitatea măsurilor naţionale şi internaţionale care există în acest domeniu şi încurajează acţiunea la nivel local, naţional şi european, sub dublu aspect: legislativ şi politic. ECRI a jucat un rol activ la 'Contribuţia europeană la Conferinţa mondială contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi intoleranţei asociate' organizată de Consiliul Europei în octombrie 2000.

Un Comisar pentru drepturile omului

O nouă funcţie de Comisar pentru drepturile omului a fost creată în 1999.

Rolul său este de a promova educaţia şi sensibilizarea asupra drepturile omului în statele membre şi de a veghea ca textele Consiliului Europei: convenţii, recomandări etc. să fie aplicate pe deplin şi eficace.

Comisarul are un rol esenţialmente preventiv de sprijinire şi consiliere, care completează rolul Curţii europene a drepturilor omului.

Efectele CEDO     d                

Dacă aceste puncte de plecare v-au făcut să fiţi curioşi şi doriţi să obţineţi şi alte documente publicate de Consiliul Europei sau de alte organizaţii, veţi găsi mai jos o scurtă selecţie.

De câte ori este posibil sunt indicate titlul, autorul, editorul, data publicaţiilor şi ISBN-ul (sau clasificarea internă).

Publicaţiile gratuite sunt marcate cu simbolul *. Amintim că resursele asupra educaţiei privind drepturile omului sunt din ce în ce mai numeroase pe Internet.

Consiliul Europei: drepturile omului

*Convenţia europeană a drepturilor omului (amendată de Protocolul no. 11). Consiliul Europei, noiembrie 1998 + ediţiile ulterioare.

Broşura conţine textul complet al CEDO şi protocoalele în vigoare. Există în toate limbile oficiale ale statelor membre ale Consiliului Europei

Consiliul Europei,

Drepturile omului astăzi - texte juridice europene.

Consiliul Europei, 1999.

ISBN 92-871-3813-3 (engleză)

ISBN 92-871-3812-5 (franceză)

Această culegere de texte juridice se referă esenţialmente la CEDO, la Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante şi la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. Cuprinde, de asemenea, stadiul semnării şi ratificării tratatelor.

Dreptul de a şti mai mult!     e

INFORMAŢII          

*Consiliul Europei şi protecţia drepturilor omului

Consiliul Europei, 1999

Broşură ilustrată de 32 de pagini care prezintă misiunea şi acţiunile Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului.

*Consiliul Europei şi drepturile omului. Pliant cu informaţii generale.

Consiliul Europei şi drepturile omului în paginile web

http://www.humanrights.coe.int

(pagina generală a drepturilor omului)

http://www.echr.coe.int

(Curtea europeană a drepturilor omului)

http://www.cpt.coe.int

(Comitetul european pentru prevenirea torturii)

http://www.ecri.coe.int

(Comisia europeană contra rasismului şi intoleranţei)

http://conventions.coe.int

(Tratate şi convenţii ale Consiliului Europei)

http://www.coe.fr/youth/home.htm

(Programul de educaţia drepturilor omului pentru tineri)

http://www.coe.int

(Site-ul principal al Consiliului Europei)

Consiliul Europei: educaţia drepturilor omului

Drepturile omului - dosar pedagogic

François Audigier & Guy Lagelée, 2000,

ISBN 92-87-14044-8 (numai în franceză)

Ghid de predare a drepturilor omului pentru învăţământul secundar, în atenţia profesorilor şi elevilor.

Cuprinde textele de bază şi propune metode pedagogice care oferă un fundament juridic, filozofic şi practic pentru educaţia drepturilor omului.

Ghid de predare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (numai în engleză)

Asociaţia mondială a şcolilor ca instrumente ale păcii, 1997 DECS/BiH (97) 13 E Prov.

http://erc.hrea.org/Library/teachers/Teaching-ECHR.html

Ghid realizat pentru comunitatea profesorilor din Bosnia-Herţegovina. Conţine numeroase reflecţii şi sugestii de interes general pentru profesori.

*Colecţia de cărţi poştale privind drepturile omului a Consiliului Europei, 1997

*Carta socială europeană, cărţi poştale pentru drepturile omului, 1999

Două seturi a 12 cărţi poştale ce ilustrează chestiuni cheie ale CEDO şi ale Cartei sociale, însoţite de broşuri care oferă sugestii asupra utilizării lor într-un context pedagogic.

*DOmino - manual ce se utilizează în educaţia pe grupe ca mijloc de luptă împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei,

Centrul european de tineret, 1995

http://www.ecri.coe.int

*Dosar pedagogic 'Toţi diferiţi, toţi egali': idei, instrumente şi resurse pentru educaţia interculturală,

Centrul european de tineret, 1995

http://www.ecri.coe.int

*Benzi desenate împotriva intoleranţei

Mark Taylor, 1997

Idei şi sugestii de bază pentru activitatea cu tinerii în domeniul intoleranţei.

În apărarea drepturilor omului!

1995 (video), 1997 (dosar)

Casetă video însoţită de dosare conţinând o gamă largă de proiecte pentru tineret referitoare la drepturile omului.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:

INFOPOINT

(Human Rights Information)

Consiliul Europei

F-67075 Strasbourg Cedex

Tel: +33 (0)3 88 41 20 33

Fax: +33 (0)3 88 41 27 45

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Website: http://www.coe.int

Website: http://www.humanrights.coe.int

Dreptul de a şti  mai mult!                    e

Alte resurse educative privind drepturile omului

Primii paşi: manual pentru începerea educaţiei asupra drepturilor omului (numai în engleză).

Amnesty International, 1996.

Scris în special pentru educatorii Europei Centrale şi Orientale.

www.hrea.org/pubs/primer/first_steps.html

Pasaje

Înaltul Comisar pentru Refugiaţi  al Naţiunilor Unite - UNHCR, 1995

Joc de simulare destinat unei mai bune înţelegeri a problemelor refugiaţilor.

Educaţia populară a drepturilor omului (numai în engleză)

Richard Pierre Claude

Asociaţii pentru Educaţia Drepturilor Omului, 2000.

Douăzeci şi patru de exerciţii de participare pentru animatori şi profesori.

Disponibilă împreună cu multiple alte publicaţii pe pagina web a HREA:

http://www.hrea.org

1            Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Versiunea simplificată a câtorva articole ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a protocoalelor sale:

Vă reamintim că această versiune simplificată nu are decât o valoare pedagogică. Ea se inspiră din versiunea simplificată a Declaraţiei universale a drepturilor omului publicată de Amnesty International.

Singurele texte care au o bază juridică legală sunt versiunile oficiale ale Convenţiei pentru apărarea  drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale protocoalelor sale.

Pentru opţiunea textului integral veţi putea găsi detalii în fişa e.

Rezumatul preambulului:

Guvernele membre ale Consiliului Europei acţionează în favoarea păcii şi a unei unităţi mai strânse bazate pe drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Prin această Convenţie, ei decid să ia primele măsuri pentru a garanta un mare număr de drepturi printre care cele enunţate în Declaraţia universală a drepturilor omului.

Articolul 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului

Statele membre trebuie să recunoască tuturor persoanelor drepturile conţinute de Convenţie.

Articolul 2 - Dreptul la viaţă

Dreptul fiecărei persoane la viaţă este protejat de lege.

Articolul 3 - Interzicerea torturii

Nimeni nu are dreptul să rănească sau să tortureze pe cineva. Chiar şi în detenţie, demnitatea umană trebuie respectată.

Articolul 4 - Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate

Nimeni nu poate fi tratat ca un sclav sau forţat să muncească.

Articolul 5 - Dreptul la libertate şi la siguranţă

Toate persoanele au dreptul la libertate.

Toate persoanele arestate au dreptul de a şti pentru ce au fost arestate.

Ele trebuie judecate repede sau trebuie eliberate până la începerea procesului.

Articolul 6 - Dreptul la un proces echitabil

Toate persoanele au dreptul de a fi judecate echitabil de un judecător independent şi imparţial. Dacă dumneavoastră sunteţi acuzat de o infracţiune, sunteţi considerat prezumtiv nevinovat până când culpabilitatea dumneavoastră va fi dovedită. Aveţi dreptul de a fi apărat de un avocat plătit de stat, în cazul în care dumneavoastră nu aveţi mijloacele de a-l plăti.

Articolul 7 - Nici o pedeapsă fără temei legal

Nu puteţi fi judecat ca vinovat de o infracţiune dacă acţiunea incriminată nu constituia o infracţiune în momentul în care ea a fost comisă.

Articolul 8 - dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

Toate persoanele au dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei lor.

Articolul 9 - Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

Toate persoanele au dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. Puteţi practica liber religia dumneavoastră acasă sau în public şi puteţi să o schimbaţi dacă doriţi.

Articolul 10 - Libertatea de exprimare

Fiecare are dreptul să spună şi să scrie ceea ce gândeşte, să primească sau să transmită informaţii. Acest drept include libertatea presei.

Articolul 11 - Libertatea de întrunire şi de asociere

Toate persoanele au dreptul de a lua parte la reuniuni paşnice şi de a crea asociaţii, inclusiv sindicate şi de a adera la acestea.

Articolul 12 - Dreptul la căsătorie

Toate persoanele au dreptul la căsătorie şi să întemeieze o familie.

Articolul 13 - Dreptul la un recurs efectiv

Dacă drepturile dumneavoastră au fost încălcate, puteţi depune o plângere oficială la tribunal sau la alte organisme publice.

Articolul 14 - Interzicerea discriminării

Fiecare se bucură de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbă, convingeri politice sau religioase sau origine.

Articolul 15 - Derogarea în caz de urgenţă

În caz de război sau alte cazuri de urgenţă, un guvern poate lua măsuri care aduc atingere acestor drepturi, dar în limitele strict necesare. Chiar şi în acest caz, un guvern nu are dreptul, de exemplu, să tortureze sau să omoare în mod arbitrar.

Articolul 16 - Restricţii ale activităţii politice a străinilor

Guvernele pot restrânge activităţile politice ale străinilor, chiar şi dacă aceste restricţii intră în conflict cu articolele 10, 11 sau 14.

Articolul 17 - Interzicerea abuzului de drept

Nici o dispoziţie a Convenţiei nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor şi libertăţilor pe care aceasta le apără.

Articolul 18 - Limitarea restrângerii drepturilor

Marea majoritate a drepturilor conţinute în această Convenţie pot fi restrânse printr-o lege generală care se aplică tuturor. Astfel de restricţii sunt autorizate numai dacă ele sunt strict necesare.

Articolul 19-51

Aceste articole definesc funcţionarea Curţii europene a drepturilor omului.

Articolul 34 - Plângerea individuală

Dacă drepturile dumneavoastră aşa cum sunt ele recunoscute în Convenţie au fost încălcate de un stat membru, trebuie întâi deschis un proces la nivelul autorităţilor naţionale competente. Dacă astfel nu obţineţi satisfacţie, puteţi să vă adresaţi apoi, direct, Curţii europene a drepturilor omului de la Strasbourg.

Articolul 52 - Anchetele Secretarului General

Dacă Secretarul General al Consiliului Europei solicită, un guvern trebuie să explice în ce măsură legislaţia ţării în cauză asigură protecţia drepturilor conţinute în Convenţie.

Articolul 1 al Protocolului 1 - Protecţia proprietăţii

Toate persoanele au dreptul de a poseda bunuri şi de a se bucura de posesia lor.

Articolul 2 al Protocolului 1 - Dreptul la instruire

Toate persoanele au dreptul de a merge la şcoală.

Articolul 3 al Protocolului 1 - Dreptul la alegeri libere

Fiecare are dreptul de a participa la alegerea guvernului ţării sale prin vot secret.

Articolul 2 al Protocolului 4 - Libertatea de circulaţie

Orice persoană care locuieşte legal într-o ţară are dreptul să circule şi să se stabilească unde doreşte în interiorul acelei ţări.

Articolul 1 al Protocolului 6 - Abolirea pedepsei cu moartea

O persoană nu poate fi condamnată la moarte sau executată de stat.

Articolul 2 al Protocolului nr. 7 - Dreptul de apel în cazurile penale

O persoană condamnată pentru o infracţiune penală trebuie să poată face apel la o jurisdicţie superioară.

Articolul 3 al Protocolului nr. 7 - Compensaţia pentru condamnarea abuzivă

O persoană are dreptul la o compensaţie dacă a fost condamnată pentru o infracţiune şi se dovedeşte că aceasta a fost nevinovată.

Articolul 1 al Protocolului nr. 12 - Interzicerea generală a discriminării

O persoană nu poate face obiectul unei discriminări din partea autorităţilor publice pe motive legate, de exemplu, de culoarea pielii sale, de sexul său, de limba sa, de convingerile sale politice sau religioase sau de originea sa.

[Notă: în momentul în care a apărut această fişă, acest protocol nu era încă în vigoare].

 2         Ce sunt drepturile omului?

ACTIVITĂŢI

Iată două activităţi care pot ajuta elevii să schimbe idei privind anumite noţiuni fundamentale şi să cunoască Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Notă: noi am căutat în mod deliberat să prezentăm activităţi variate în această publicaţie: unele subliniază ideile de bază care trebuie asimilate, altele aprofundează principii specifice privind resursele. În toate cazurile, activităţile propuse vor câştiga în eficacitate dacă vor fi adaptate la circumstanţele şi elevii dumneavoastră. Pentru activităţile adaptate după alte publicaţii, noi indicăm sursele.

Ţara imaginară

Această activitate reprezintă o modalitate de a prezenta elevilor conceptul conform căruia drepturile se bazează de cele mai multe ori pe necesităţi.

Divizaţi clasa în grupe de 5 sau 6 elevi şi citiţi-le următorul scenariu:

'Imaginaţi-vă că descoperiţi o ţară nouă unde nimeni nu a locuit niciodată şi unde nu există nici lege, nici reglementări. Voi şi grupa voastră sunteţi colonizatorii acestui nou pământ. Nu ştiţi ce statut veţi avea în noua ţară'.

În mod individual, fiecare elev scrie o listă de trei drepturi care, după el, trebuie să fie garantate pentru toată lumea din această nouă ţară.

Solicitaţi elevilor să-şi prezinte listele în grupa lor şi să discute despre ele. Apoi, grupul trebuie să se pună de acord asupra unei liste de zece drepturi care sunt importante pentru el. Grupul va inventa apoi un nume pentru această ţară pe care îl va scrie pe o bucată de hârtie sub care va adăuga lista de drepturi.

Fiecare grup îşi va prezenta lista restului clasei. În acest timp, dumneavoastră veţi nota toate drepturile pe o listă globală pentru toată clasa. Dacă anumite drepturi se repetă, marcaţi-le cu o cruce.

Când toate grupurile şi-au terminat prezentarea, solicitaţi elevilor să identifice drepturile care se suprapun sau care se contrazic.

·         Se poate raţionaliza lista?

·         Se pot grupa anumite drepturi asemănătoare?

·         În ce măsură se apropie această listă de realitate?

Noi întrebări se pot pune apoi elevilor despre următoarele subiecte:

·         Vi s-a schimbat în timpul activităţii opinia privind drepturile pe care le consideraţi cele mai importante?

·         Există drepturi pe care doriţi să le adăugaţi acum la listă?

·         Sunt drepturile omului universale?

·         Ce aţi reţinut din această activitate?

2              Ce sunt drepturile omului?

Puteţi, dacă doriţi, să prelungiţi această activitate cu următoarele două exerciţii:

Opusul unui drept este o obligaţie. Solicitaţi elevilor să elaboreze în grup o listă de obligaţii care acompaniază drepturile pe care le-au inventat. De exemplu, dreptul la viaţă impune obligaţia de a respecta viaţa altora.

Solicitaţi elevilor de a se întoarce la grupele lor cu Convenţia simplificată (Í1) şi comparaţi articolele cu lista globală stabilită de întreaga clasă.

Sursa: adaptată după Primii Paşi - Amnesty International (ÍE).

O scară a valorilor şi a drepturilor omului

Această activitate se concentrează asupra conţinutului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, subliniază caracterul indivizibil al drepturilor pe care aceasta le conţine şi pune în evidenţă diferitele percepţii ale importanţei lor.

Materialul necesar: Convenţia simplificată (Í1), foarfeci, pioneze sau lipici, plicuri, foi mari de hârtie, materiale de papetărie. După ce elevii s-au familiarizat cu drepturile conţinute de Convenţie şi protocoalele acesteia, este interesant de a fi lăsaţi să 'utilizeze' aceste drepturi şi, mai ales, să schimbe păreri asupra manierei de a le percepe.

1)    Participanţii îşi aleg individual şase drepturi ale CEDO şi protocoalelor ei pe care le consideră acum cele mai importante.

2)    Ei decupează cele şase drepturi. Restul de drepturi sunt puse într-un plic pentru a fi utilizate ulterior.

3)    Participanţii clasează cele şase drepturi într-o ordine descrescătoare conform percepţiei lor actuale asupra importanţei drepturilor respective.

4)    Folosind pionezele, ei vor plasa drepturile pe o hârtie mare, sub forma unei scări.

5)    Participanţii se grupează câte doi sau patru pentru a-şi prezenta scările şi motivele amplasării drepturilor pe scara respectivă.

6)    Participanţii se întorc apoi la lucrul individual la scările respective. Ca urmare a discuţiilor de grup ei modifică ordinea drepturilor pe scară, pot scoate noi drepturi din plic sau decide să nu schimbe nimic.

7)    Fiecare îşi fixează scara pe hârtie şi pune data pe ea.

8)    Participanţii, reuniţi într-un singur grup, pot crea un panou pe perete sau pot alege orice alt mod de a-şi ilustra percepţia asupra drepturilor omului, în cadrul grupului. Plicurile cu drepturile nefolosite vor fi păstrate.

Această activitate poate fi extinsă asupra drepturilor conţinute de Carta socială europeană (ÍD).

Este uneori interesant să se reia această activitate ulterior pentru a compara scările şi a nota în ce măsură circumstanţele ne-au făcut să preferăm un anume drept. De asemenea, este un mod de a arăta că toate drepturile sunt importante.

Sursa: adaptată după Ghidul de Predare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (ÍE).

3             Care este poziţia dumneavoastră referitoare la drepturile omului?

ACTIVITĂŢI

 Discuţii care invită oamenii să reflecteze la diferite probleme

Resurse necesare:

Suficient spaţiu pentru ca grupul să se divizeze în grupuri de 15 persoane maximum.

O tablă cu foi mobile pe care sunt scrise diferite afirmaţii, câte una pe foaie.

Două panouri: 'sunt de acord' şi 'nu sunt de acord' fixate pe pereţi opuşi.

Dimensionarea grupului:

Minim 5 maxim 15 persoane. Singurii factori de limitare sunt numărul animatorilor pentru grupe şi spaţiul disponibil.

Durata:

Între 30 şi 60 de minute în total, în funcţie de numărul de afirmaţii examinate. Aceste discuţii nu vor avea nici o concluzie. Timpul consacrat fiecărei afirmaţii poate fi uşor limitat la 5 sau 10 minute.

Procedura:

Pregătiţi un anumit număr de afirmaţii (între 5 şi 10) privind diverse aspecte ale temelor asupra cărora aţi dori ca elevii să înceapă să gândească. O afirmaţie bună utilizează cuvinte pe care toată lumea le înţelege şi invită la reacţie ('sunt de acord/nu sunt de acord') atingând un punct crucial al problemei care trebuie să fie discutată.

Pentru fiecare grup mic pregătiţi un set de foi mobile având câte o afirmaţie pe foaie. Elevii nu trebuie să vadă decât câte o afirmaţie odată.

Pregătiţi o sală pentru fiecare grup mic, puneţi tabla cu foi şi fixaţi cele două panouri 'sunt de acord/nu sunt de acord' pe pereţi opuşi.

Prezentaţi exerciţiul participanţilor. Spuneţi-le că li se va arăta câte o afirmaţie iar ei vor trebui să spună dacă sunt sau nu de acord, plasându-se lângă peretele cu panoul corespunzător.

Toată lumea trebuie să ia poziţie faţă de afirmaţia prezentată, nimeni nu poate rămâne în mijloc. După ce toată lumea a ales, participanţii sunt invitaţi să-şi explice alegerea. Fiecare e liber să-şi schimbe alegerea pe parcursul discuţiilor dacă este convins de un argument.

Explicaţi că exerciţiul este un mijloc de stimulare la discutarea problemelor examinate, de reunire a argumentelor şi de confruntare a diferitelor opinii.

3            Care este poziţia dumneavoastră

referitoare la drepturile omului?

Începeţi exerciţiul arătând prima afirmaţie. Lăsaţi timp suficient elevilor pentru a citi şi înţelege textul. Solicitaţi-le să aleagă şi apoi invitaţi-i să-şi explice decizia. Dacă este necesar, puteţi declanşa discuţia întrebând direct elevii ce gândesc sau ce simt dar, în general, discuţiile încep cu uşurinţă.

Scopul exerciţiului la acest nivel nu este de a se ajunge la un consens. Decideţi când trebuie încheiată discuţia şi treceţi la afirmaţia următoare. Nu este necesar ca discuţia să se termine - jocul constă în declanşarea unui proces mai larg de gândire.

Continuaţi cu toate afirmaţiile după acelaşi principiu. La sfârşit, puteţi eventual solicita participanţilor să spună ce au gândit despre exerciţiu şi să prevedeţi un pic de timp pentru a regla chestiunile rămase în suspans. Dacă o afirmaţie este foarte controversată şi lumea continuă să o dezbată, luaţi notă de problemă şi încercaţi să reveniţi la ea la sfârşitul programului sau treceţi la etapa 2 (facultativă):

Etapa 2 (facultativă)

După ce au fost trecute în revistă toate afirmaţiile, luaţi-le una câte una. De această dată, participanţii sunt invitaţi să reformuleze afirmaţia astfel încât toţi să fie de acord cu ea, fără ca fondul afirmaţiei să se schimbe. Lăsaţi-le timp să revadă toate afirmaţiile care au fost prezentate şi vegheaţi ca elevii să nu-şi exprime dezacordul numai pentru amuzament.

Reflectare şi evaluare

·         De ce este atât de dificil să se ajungă la un acord în cazul anumitor afirmaţii?

·         De ce este mult mai uşor în cazul altora?

·         Reacţionează participanţii mult mai puternic la anumite probleme decât la altele?

·         De ce?

·         Există chestiuni asupra cărora elevii doresc să-şi petreacă mai mult timp discutându-le?

SUNT DE ACORD ? NU SUNT DE ACORD

Exemple de afirmaţii eventual controversate privind

                                                           drepturile omului:

bDrepturile omului funcţionează la mod ideal; ele            nu sunt concrete.

bDrepturile omului evoluează; ele nu sunt deci   valori permanente.

bTinerii nu au nevoie să li se vorbească despre drepturile omului, ei vor doar să fie respectaţi de adulţi.

bNu avem nevoie de CEDO pentru că ideile ei figurează în constituţia ţării noastre.

bDrepturile omului sunt un lux pe care şi-l pot permite numai ţările bogate.

bBărbaţii au mai multe drepturi decât femeile.

bNu ne putem bucura de drepturile omului atâta timp cât nu avem ce mânca.

bNu este treaba mea să protejez drepturile omului; este treaba guvernului.

bNu trebuie protejate drepturile toxicomanilor pentru că ei încalcă legea.

Surse: adaptate după 'Unde te afli situat?', Kit-ul de învăţare interculturală şi Coyote, Consiliul Europei/ Comisia Europeană, Strasbourg, decembrie 1999. Afirmaţii propuse de Felisa Tibbitts, Asociaţii pentru Educarea Drepturilor Omului.

4             ţara dumneavoastră şi drepturile omului

ACTIVITĂŢI

         Activităţi pentru încurajarea

                 cercetării şi analizei

 Istoricul drepturilor omului

Amplasaţi drepturile omului în contextul lor istoric.

Fiecare ţară are propria istorie a drepturilor omului: Ungaria, de exemplu, a cunoscut răscoala iobagilor (1514-1710) care a culminat în 1848 cu legea care a interzis sclavia şi a introdus libertatea presei. Dacă se merge mai înapoi în timp, în 1215, Magna Carta, semnată în Anglia de baronii englezi şi regele Ion, utilizează mijloace constituţionale pentru limitarea utilizării tiranice a puterii regeşti. Mai recent în Europa, nenumărate mişcări au militat în favoarea libertăţii şi drepturilor omului.

Solicitaţi unor grupuri de elevi să găsească şi să studieze personalităţi, publicaţii, opere de artă, evenimente şi mişcări care au contribuit la dezvoltarea drepturilor omului în ţara dumneavoastră. Unul sau mai multe grupuri pot fi invitate să studieze influenţa exercitată de alte ţări.

Rezultatele pot fi utilizate în mai multe moduri:

·         fiecare grup îşi prezintă rezultatele restului clasei.

·         dacă un grup a găsit cântece legate de drepturile omului, învăţaţi acele cântece.

·         anumiţi elevi pot scrie un eseu despre aspectele studiate de grupul lor.

·         organizaţi o prezentare a drepturilor omului în clasa voastră şi invitaţi şi alte clase.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului

Noi toţi suntem responsabili ca drepturile omului să fie protejate şi promovate.

Chiar dacă şi statele se angajează să protejeze drepturile omului, nenumărate organizaţii ne-guvernamentale (ONG) veghează în Europa şi în lume ca drepturile omului să fie încurajate, apărate şi protejate. Solicitaţi elevilor să găsească ONG-urile care sunt active în acest domeniu în ţara voastră.

bCare sunt scopurile lor?

bCe fac ele?

bCare sunt membrii lor?

bExistă organizaţii pentru drepturile   omului în regiunea voastră?

bPoate fi posibil să invitaţi o organizaţie ne-guvernamentală pentru drepturile omului să facă o prezentare clasei?

4    ţara dumneavoastră  şi drepturile omului

Angajamente internaţionale în favoarea drepturilor omului

Examinaţi legăturile care există între drepturile omului din ţara dumneavoastră şi organizaţiile internaţionale.

Grupurile de elevi sunt invitate să cerceteze următoarele teme:

b Când a aderat ţara dumneavoastră la Organizaţia Naţiunilor Unite?

b Pentru ce motiv?

b Când a semnat ţara dumneavoastră Declaraţia universală a drepturilor omului?

b A semnat ţara dumneavoastră alte instrumente importante din domeniul drepturilor omului ale Organizaţiei Naţiunilor Unite?

b Când a aderat ţara dumneavoastră la Consiliul Europei?

b Pentru ce motive?

b Care este principala diferenţă dintre Declaraţia universală şi CEDO?

b Când a semnat şi ratificat ţara dumneavoastră CEDO şi protocoalele sale?

b Care sunt celelalte angajamente internaţionale ale ţării dumneavoastră în materia drepturilor omului?

Ţara dumneavoastră şi CEDO

Care sunt efectele aplicării CEDO în ţara dumneavoastră?

Această activitate solicită elevilor din nou să facă cercetări.

Ratificarea CEDO de către o ţară are consecinţe.

bCe instituţii sunt influenţate de CEDO?

bCe instituţii au responsabilitatea să asigure ca populaţia ţării să se bucure de drepturile şi libertăţile garantate de CEDO?

bAr putea fi posibilă vizitarea unei astfel de instituţii cu clasa?

bCe dispoziţii ale constituţiei ţării dumneavoastră sunt similare cu drepturile apărate de CEDO?

bCare este numele judecătorului ţării dumneavoastră din cadrul Curţii europene a drepturilor omului? Care este parcursul lui profesional?

bExistă cazuri din ţara dumneavoastră care au ajuns la Curtea europeană a drepturilor omului?

Există mai multe convenţii şi mecanisme care protejează drepturile omului. Care sunt raporturile dintre ţara voastră şi efectele CEDO (Í D):

a Carta socială europeană?

a Convenţia pentru prevenirea torturii?

a Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale?

a Comisia europeană împotriva rasismului şi intoleranţei?

5             Drepturile omului şi clasa

sau şcoala dumneavoastră

ACTIVITĂŢI

Activităţi destinate examinării şcolii dumneavoastre prin microscopul drepturilor omului

Luarea temperaturii drepturilor omului în şcoala dumneavoastră

Participanţii evaluează climatul drepturilor omului în şcoala lor utilizând criteriile inspirate din CEDO (Í1). Discuţia care urmează vizează identificarea chestiunilor de interes deosebit şi dezvoltarea unui plan de acţiune pentru ameliorarea problemelor. Această activitate este ambiţioasă: ea poate necesita sprijinul şi cooperarea celorlalţi profesori din şcoală.

1. Evaluaţi climatul şcolii în domeniul drepturilor omului. Altfel spus, cereţi participanţilor de a 'lua temperatura' completând chestionarul de mai jos.

2. Pregătiţi discuţia din clasă creând o scară cu patru nivele pe o tablă neagră sau pe o foaie mare de hârtie. Apoi, solicitaţi participanţilor să-şi spună punctul de vedere în legătură cu fiecare punct.

IMPORTANT: elevii pot să nu-şi facă publice răspunsurile. În acest caz, colectaţi chestionarele şi redistribuiţi-le astfel încât să se poată păstra anonimatul.

3. Angajaţi o discuţie privind rezultatele chestionarului şi apoi inspiraţi-vă din întrebările următoare pentru a trece de la analiză/ evaluare la elaborarea unui plan de acţiune.

a. În ce domeniu se pare că şcoala voastră respectă sau promovează principiile drepturilor omului?

b. În ce domeniu se pare că are probleme în domeniul drepturilor omului? Care dintre ele vă preocupă în mod deosebit?

c. Aţi contribuit în vre-un fel, personal sau vre-un prieten de-al dumneavoastră la instruirea şi perpetuarea climatului existent (de exemplu: acţionând sau neacţionând, ignorând abuzurile sau neraportând incidentele)?

d. Persoanele care au completat chestionarul sunt reprezentative pentru şcoală? Vă aşteptaţi la rezultate diferite de la alt grup?

e. Ce trebuie făcut pentru a se ameliora climatul privind drepturile omului în şcoala dumneavoastră? Ce măsuri puteţi lua dumneavoastră sau grupa dumneavoastră pentru crearea unui mediu mai corect şi mai uman acolo unde sunt promovate valorile drepturilor omului şi unde există comportamente conform acestor drepturi?

4. Studiaţi punctul nr. 12 al chestionarului, reamintindu-vă cât este de important de a vă asuma responsabilităţii şi de a acţiona în consecinţă. Apoi, gândiţi în cadrul grupului ce poate face grupul pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului. Puneţi-vă de acord asupra unei liste de acţiuni posibile. Discutaţi în detaliu înainte de a lua deciziile de acţiune.

5.  drepturile omului şi clasa

     sau şcoala dumneavoastră

LUAŢI TEMPERATURA DREPTURILOR OMULUI ÎN ŞCOALA DUMNEAVOASTRĂ

Introducere

Întrebările de mai jos sunt redactate în spiritul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a protocoalelor sale. (Articolele pertinente sunt indicate între paranteze după fiecare afirmaţie). Unele dintre întrebări au un raport mult mai direct decât altele cu CEDO, dar toate sunt în legătură cu dreptul uman fundamental la educaţie, conţinut în articolul 26 al Declaraţiei universale a drepturilor omului care afirmă:

Orice persoană are dreptul la educaţie [….]. Educaţia trebuie să fie direcţionată spre deplina dezvoltare a personalităţii umane şi spre întărirea respectului faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

Evident şi alte întrebări sunt necesare iar procesul de gândire de după discuţie va îmbogăţi această evaluare. Instrucţiuni: Citiţi fiecare afirmaţie şi notaţi alături în ce măsură aceasta descrie situaţia din şcoala dumneavoastră. (Gândiţi-vă la toate persoanele care muncesc în şcoli: elevi, profesori, personal administrativ, alt personal). La sfârşit, faceţi totalul pentru a vă determina evaluarea globală a şcolii.

SCARA DE EVALUARE

1 - nu/niciodată  2 - rar   3 - des   4 - da/mereu

___ 1.  Şcoala mea este un loc unde elevii se află în siguranţă (articolele 2 şi 3).

___ 2. Membrii comunităţii şcolii nu sunt victimele discriminării ca urmare a felului de viaţă ales, de exemplu: a manierei de a se îmbrăca, frecventării sau participării la anumite activităţi extraşcolare (articolul 14; protocolul nr. 12).

____3. În şcoala mea toţi au acces egal la resurse şi activităţi (articolul 14; protocolul nr. 12).

____4. Membrii comunităţii şcolii se vor opune tuturor măsurilor sau remarcilor discriminatorii sau degradante din şcoală (articolele 2, 9, 14; protocolul nr. 12).

____5. Când apar conflicte, suntem tentaţi să le rezolvăm prin măsuri neviolente şi negociate (articolele 2 şi 3).

____6. În chestiuni legate de disciplină (mai ales în cazul suspendării sau excluderii) toate persoanele au garanţia de a fi tratate corect şu imparţial pentru determinarea culpabilităţii lor şi sancţiunilor (articolul 6).

____7. O persoană acuzată că a reacţionat greşit este considerată nevinovată până la dovedirea greşelii (articolul 6).

____8. Spaţiul meu şi bunurile mele personale sunt respectate (articolul 8; articolul 1 protocolul nr. 1).

____9. În şcoala mea vin elevi, profesori, persoane din sectorul administrativ şi alte persoane cu diverse orizonturi şi culturi diferite (art. 1, 9, 10, 14; protocolul nr. 12).

___10. Persoanele din şcoală au posibilitatea de a participa (individual sau prin intermediul asociaţiilor) la procesele democratice de luare a deciziilor pentru dezvoltarea politicilor şi regulamentelor şcolare (art. 11; art. 3 prot. nr. 1).

___11. Membrii comunităţii şcolare dispun de timp pentru a se odihni în timpul zilei şi au un orar rezonabil în condiţii convenabile (art. 4).

___12. În şcoală îmi asum responsabilitatea să veghez ca alte persoane să nu fie victime ale discriminării şi acestea să se comporte astfel încât să promoveze siguranţa şi buna înţelegere în mediul nostru şcolar (art. 1 şi 29).

TEMPERATURA POSIBILĂ TOTALĂ = 48⁰ ÎN SFERA DREPTURILOR OMULUI

TEMPERATURA ÎN ŞCOALA DUMNEAVOASTRĂ ______________

Adaptată după: D. Shiman şi K. Rudelius-Palmer, Justiţia Economică şi Socială: O perspectivă a drepturilor omului (Minneapolis: Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, Universitatea din Minnesota, 1999)

În Internet: http://www.hrusa.org/temperature.htm

6       jocuri cu roluri privind

drepturile omului

ACTIVITĂŢ

Activităţi destinate practicării

apărării drepturilor omului

Utilizarea jocurilor cu roluri

Jocul cu roluri este o metodă activă de învăţare, bazată pe un scenariu în care membrii unui grup trebuie să joace un rol special. Este un instrument foarte puternic care trebuie manevrat cu grijă. Este necesar să se fixeze scopuri şi obiective clare pentru joc. Scenariul trebuie adaptat necesităţilor şi naturii specifice a grupului. Nimeni nu trebuie să fie personal ofensat de scenariu sau de cineva care joacă un rol. Puteţi considera oportun să atribuiţi anumitor participanţi roluri pe care nu le vor avea niciodată în viaţa reală. Asiguraţi-vă că dispuneţi de suficient spaţiu şi că nu sunteţi deranjaţi în timpul jocului. De asemenea, prevedeţi suficient timp pentru dezvoltarea jocului şi continuarea lui printr-o discuţie. Este important ca participanţii să aibă timp să-şi înţeleagă rolurile şi să intre în ele şi, mai ales, să poată ieşi din roluri înainte de a începe discuţia. Observatorii (respectiv elevii care nu intră în joc) trebuie să primească nişte explicaţii sumare şi să fie invitaţi să participe la discuţie.

După joc, solicitaţi elevilor voştri sugestii pentru jocuri noi bazate pe viaţa de zi cu zi în ţara dumneavoastră. Puteţi începe cu situaţii cotidiene foarte simple din casă, la şcoală, în societate, unde drepturile lor intră în conflict cu cele ale unei alte persoane. De exemplu doriţi să organizaţi o petrecere acasă dar vecinii se culcă devreme; două grupuri solicită utilizarea aceluiaşi loc într-o şcoală pentru scopuri diferite:

a cu ce probleme se confruntă ei şi cum le rezolvă?

a ce idei noi poate propune clasa?

Apoi, este posibil să se evolueze spre situaţii mai complexe (Í 7).

6      jocuri cu roluri

privind drepturile omului

                Scenarii din viaţa cotidiană

Solicitaţi clasei să se împartă în grupuri de trei sau patru elevi. Citiţi jocul 1 şi solicitaţi clasei să identifice articolele relevante din CEDO simplificată. Veţi găsi mai jos câteva răspunsuri pe care le veţi aştepta fără îndoială, dar această listă nu este exhaustivă. Faceţi acelaşi lucru pentru jocul 2 şi 3.

·         În jocul 1, cele mai pertinente articole sunt: articolul 1, articolul 14, articolul 2 al protocolului nr. 4.

·         În jocul 2, articolul cel mai pertinent este articolul 11.

·         În jocul 3, articolele cele mai pertinente sunt: articolul 3, articolul 10, articolul 11.

Acum, reîmpărţiţi clasa în trei grupuri şi atribuiţi fiecărui grup unul dintre cele trei jocuri, solicitând ca grupul să-i găsească sfârşitul dorit. Fiecare grup decide cine joacă fiecare rol şi cum se va termina jocul.

Fiecare grup îşi joacă rolurile în faţa clasei. După fiecare scenariu solicitaţi actorilor ce simt în raport cu soluţia adusă problemei. Apoi, solicitaţi întregii clase să-şi imagineze şi alte sfârşituri posibile. Încurajaţi-i să îşi imagineze mijloacele prin care s-ar putea evita încălcarea drepturilor omului în situaţiile respective.

Jocul 1

Ida vrea să traverseze frontiera pentru a-i face o vizită fiicei sale care s-a măritat cu un bărbat din ţara vecină. Personalul de la graniţă refuză să o lase să intre sub pretextul că aceasta nu are posibilitatea să-şi plătească hotelul.

Jocul 2

Ivan munceşte într-un atelier pentru spălarea maşinilor. În timpul iernii el are mâinile rănite din cauza frigului şi gheţii. Patronul său nu vrea să-i cumpere mănuşi pentru că ele costă prea mult. Ivan nu-şi permite nici el să-şi cumpere mănuşile. El cere sfatul sindicatului din care face parte. Aflând aceasta, patronul îl concediază.

Jocul 3

Ultimul spaţiu verde va fi transformat în parking. Zece persoane din cartier manifestează paşnic în parc, apărând ideea unui loc în care s-ar putea destinde iar copiii s-ar putea juca. Poliţia intervine declarând manifestanţilor că nu au dreptul să manifesteze şi cerându-le să se întoarcă la casele lor. Manifestanţii se aşează pe pământ şi refuză să se mişte. Poliţia îi mişcă cu forţa, rănind câţiva dintre ei.

Sursa: adaptată după Amnesty International - Primii Paşi (Í E)

7     incidente din viaţa şcolii

 Activitate care vizează încurajarea dezbaterii posibilităţilor de ameliorare a vieţii şcolare

Care este mesajul acestei mici poveşti

Elevii unei şcoli primare intră în clasă după recreaţie. Profesorul o întreabă pe Alice: 'Ce-ai făcut în recreaţie?' Alice îi răspunde: 'M-am jucat în curte'. Profesorul răspunde: 'Bine. Mergi la tablă şi dacă scrii corect 'curte' îţi voi da un punct'. Alice merge la tablă şi obţine punctul.

Apoi, profesorul îl întreabă acelaşi lucru pe micul David, care răspunde: 'În recreaţie m-am jucat cu Alice'. Profesorul îi spune: 'Foarte bine. Dacă poţi scrie corect 'recreaţie' vei avea şi tu un punct'. David scrie cuvântul fără greşeală şi obţine punctul.

Apoi, profesorul cere micului Ahmed să-i spună ce a făcut. Acesta îi răspunde: 'Am încercat să mă joc cu David şi Alice dar ei au aruncat cu pietre în mine'. Profesorul întreabă: 'Da? Au aruncat cu pietre? Este o discriminare rasială nejustificată. Dacă poţi scrie pe tablă 'discriminare rasială nejustificată' vei primi un punct'.

Probabil această scenă nu s-a produs niciodată, dar ea atrage atenţia asupra anumitor probleme care apar la analizarea protecţiei drepturilor omului, într-o situaţie dată. Şcoala poate fi locul 'lipsei drepturilor' pentru a prelua expresia profesorului de filozofie Bernard Defrance. Se ştie că profesorii, directorii de şcoli şi elevii nu se supun legii sau încalcă integritatea fizică sau morală a altora. Astfel de lucruri pot apărea când oamenii ignoră legea sau când sunt confruntaţi cu situaţii dramatice care îi destabilizează, cum ar fi: violenţa, expulzarea sau excluziunea. Cum transformăm şcoala noastră într-un loc al drepturilor? Cine sunt actorii acestei transformări?

Distribuiţi copii ale listei de pe verso precizând că ea a fost alcătuită plecându-se de la cercetările făcute asupra vieţii şcolare de pe trei continente. După ce elevii vor citi lista, împărţiţi clasa în grupuri mici unde să-şi poată schimba impresiile.

Solicitaţi fiecărui grup să aleagă unul sau două evenimente şi să discute ce drepturi au fost violate şi cum, după ei, s-ar putea preveni asemenea situaţii. Apoi, ar trebui să se întrebe cum diferitele categorii de persoane interesate de viaţa şcolii, părinţi, elevi, profesori şi administraţii şcolare ar putea fi implicate în această acţiune de prevenire.

Această activitate poate fi prelungită în mai  multe moduri:

A

a utilizând rezultatul jocurilor cu roluri (Í6);

a comparând evenimentele din listă cu cele din propria şcoală;

a elaborând un proiect de cartă şcolară a drepturilor şi responsabilităţilor.

7      incidente din viaţa şcolii

Evenimente reale care au avut loc în şcolile din Africa, Statele Unite şi Europa

Elevii unei şcoli primare au fost insultaţi, bătuţi şi apoi excluşi pentru douăzeci şi patru de ore pentru că nu au măturat clasa înaintea venirii profesorului.

Nişte fete au fost insultate, respinse sau hărţuite de băieţi.

Un elev obez este batjocorit de colegii lui.

Elevii mici sunt jecmăniţi de cei mari.

Un profesor era hulit constant de elevii săi ceea ce l-a făcut să iasă din învăţământ.

Un profesor îşi numeşte elevii imbecili şi îşi bate joc de cei care au dificultăţi şcolare.

Un director de şcoală susţine necondiţionat adulţii atunci când există altercaţii cu elevii.

Un profesor lipeşte cu scotch gura unui elev de 8 ani care vorbise neîntrebat.

Un mare număr de elevi absenţi de la şcoală a doua zi după o sărbătoare religioasă au primit nota zero pentru că profesorul a decis să dea o lucrare scrisă în acea zi.

Directorului şcolii îi este frică să pedepsească elevii care au atacat un profesor care îşi făcea datoria.

Un elev de 9 ani este pedepsit şi condamnat să scrie douăzeci de pagini: 'Eu nu trebuie să râd la şcoală'.

Într-o şcoală secundară un profesor de istorie a afirmat că holocaustul nu a existat niciodată.

Directorul unei şcoli solicită unui elev care a furat să facă publică această 'crimă' în faţa întregii şcoli special adunată în recreaţie în acest scop.

Directorului unei şcoli nu îi plăcea faptul că băieţii îşi prindeau părul la spate cu un elastic. Într-o zi, el a tăiat coada de cal a unui elev care se comportase într-un mod neconvenţional.

Două fete musulmane sunt date afară din şcoală pentru că ele au refuzat să-şi dea jos baticurile în clasă.

Într-o zi de decembrie, un elev este pedepsit pentru că a utilizat toaleta rezervată profesorilor. Cele pentru elevi se aflau în curte şi nu erau încălzite.

Un elev a denunţat alţi elevi că vindeau 'ierburi' în şcoală. În recreaţie, un număr de camarazi l-a insultat.

În parcarea şcolii, un profesor şi-a găsit maşina acoperită cu graffiti şi cu pneurile înţepate.

Sursa: adaptată după Ghidul de Predare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Í E).

8     Viitorul dumneavoastră, ofertele de muncă şi drepturile omului

 Activităţi pentru a privi viitorul şi a vă decide cariera într-un mod diferit

Construirea unei culturi a drepturilor omului necesită ca oamenii să-şi cunoască drepturile şi responsabilităţile şi să le apere. Înseamnă, de asemenea, ca oamenii să trăiască în spiritul drepturilor omului. Această activitate propune şapte moduri de abordare a acestor elemente fundamentale.

Împărţiţi clasa în două grupe şi prezentaţi-le separat ce trebuie să facă.

Fiecare grupă va primi creioane groase şi o bucată mare de hârtie (2 m x 1 m) - care poate fi confecţionată prin lipirea unor afişe vechi sau a hârtiei la metru.

În fiecare grup, un elev se aşează culcat pe hârtie şi cineva îi desenează conturul corpului său.

Sarcina primei grupe este să se gândească la toate trăsăturile de caracter (determinare, egoism) şi toate aptitudinile (puterea de convingere) necesare pentru a reuşi în viaţă când nu crede în drepturile omului ci numai în propriile drepturi. A doua grupă trebuie să se gândească la toate trăsăturile de caracter (determinare, toleranţă) şi la toate aptitudinile (ştiinţa de a negocia) necesare pentru a reuşi în viaţă dar, crezând în drepturile tuturor oamenilor.

Fiecare grupă încearcă să umple corpul desenat cu cât mai multe trăsături de caracter şi aptitudini.

Alăturaţi cele două grupe şi comparaţi rezultatele.

a Există trăsături de caracter şi aptitudini care apar în ambele figuri? De ce?

a Ce aptitudini şi ce trăsături de caracter sunt cele mai importante pentru figura grupei nr. 2?

a Fiecare elev trebuie să se întrebe individual cum ar dori să fie.

8      Viitorul dumneavoastră, ofertele de muncă şi drepturile omului

Ce doriţi să fiţi când veţi fi mari?

Când ne gândim la cariera noastră viitoare, ştim că evoluţia lucrurilor poate fi influenţată de numeroşi factori şi că nu toţi depind de voinţa noastră. Circumstanţele se schimbă: o recesiune economică poate ruina firma pentru care lucraţi, un guvern nou poate impune restricţii în domeniul în care doriţi să vă lansaţi, un prieten vechi vă propune să lucraţi într-o altă ţară, nivelul calificărilor universitare necesare unei anumite cariere poate fi ridicat, un camion intră în coleziune cu maşina pe care o conduceţi, câştigaţi la loterie….. Viaţa este complicată. Totuşi, poate fi interesant să privim opţiunile viitoarei noastre cariere prin lentilele drepturilor omului.

Visul

Solicitaţi elevilor dumneavoastră să se gândească la locul de muncă pe care şi-l visează în viitor.

Pentru ce l-au ales?

Cum pot obţine un astfel de loc de muncă?

Ce calificări (nu numai şcolare sau universitare) trebuie să obţină?

Există cineva care visează să obţină un loc de muncă unde să nu fie obligat să muncească?

Realitatea

Ce tip de loc de muncă se gândesc ei să obţină într-adevăr?

Există diferenţe faţă de prima alegere?

Doriţi să trăiţi pentru a munci sau să munciţi pentru a trăi?

În ce măsură există un acces egal pentru toţi la acest tip de loc de muncă?

Drepturile omului în viaţa profesională

Este mai uşor în anumite locuri de muncă decât în altele să se identifice o funcţie clară a drepturilor omului. Funcţionarii din cadrul poliţiei îşi exercită mai bine profesia şi responsabilităţile lor dacă respectă drepturile omului, deoarece acestea fac parte din cadrul legii iar poliţia este prezentă pentru a se respecta legea. Toţi am citit cărţi sau am văzut filme unde poliţistul 'bun' încalcă legea pentru a-l prinde pe răufăcător şi, de obicei, ne bucurăm. În viaţa reală, totuşi, poliţiştii se pot afla în situaţii foarte complicate, unde ei trebuie să facă alegeri dificile între drepturile conflictuale ale omului.

Iată câteva exemple din alte domenii:

-          secretarele care lucrează cu date personale trebuie să asigure respectarea drepturilor referitoare la viaţa privată;

-          gardienii de la intrarea în discotecă trebuie să trateze în acelaşi fel persoanele care doresc să intre;

-          savanţii care lucrează în domeniul ingineriei genetice trebuie să-şi asume responsabilitatea utilizării cercetărilor lor - este vorba de o întrebare pur etică?

-          Comicii nu trebuie să povestească glume rasiste.

Solicitaţi elevilor să se gândească atent la profesia pe care au ales-o: în cadrul căreia se face apel la respect, la promovarea şi la apărarea drepturilor omului? Se pot gândi la situaţii în care locul de muncă necesită exact contrariul? Comparaţi-le răspunsurile.

9     drepturile omului pe ecran

 ACTIVITĂŢI

Priveşte, ascultă, discută şi învaţă

Următoarele filme au fost alese pentru a reflecta cele mai diverse abordări posibile ale temei drepturilor omului; unele s-ar putea chiar să vă surprindă. Titlurile sunt date în limba originală împreună cu o traducere (acolo unde poate exista una). Sunt incluse şi detaliile privind data de lansare a filmului, realizatorul şi ţara de origine. Nu există nici o garanţie că toate aceste filme vor fi disponibile peste tot. S-ar putea să trebuiască să verificaţi dacă ele există în formatul video standard şi, dacă este necesar, într-o versiune subtitrată.

Violarea economică a drepturilor omului

'Yusul ile Kenan' (Copiii vagabonzi din Istambul),

Omer Kavur, 1979, Turcia

Copiii străzii din Istambul, victimele abuzurilor şi violenţei, încearcă să supravieţuiască ajutându-se reciproc într-un oraş care nu-i doreşte.

'Brassed Off' (Virtuozii)

Mark Herman, 1997, Marea Britanie

Un mare succes. Cum şi-au găsit minorii, graţie orchestrei lor, un sens pentru existenţa lor distrusă de şomaj şi violenţă economică.

'La vie rêvée des anges' (Viaţa visată de îngeri)

Eric Zonka, 1998, Franţa

Două tinere din Franţa de azi, prinse între integrare şi sărăcie, trăiesc în vis deoarece realitatea nu le ajută să-şi trăiască viaţa.

Drepturile omului sunt şi cele ale femeii

'Ladybird, Ladybird'

Ken Loach, 1994, Marea Britanie

O femeie se vede nevoită să-şi dea copiii, unii după alţii serviciilor sociale care estimează că ea nu-i poate creşte corect. Una dintre scene este aproape insuportabilă: aceea în care mama este privată de toate drepturile sale şi, în particular, de cel de-aş iubi copiii.

'Hazal'

Ali Ogzentűrk, 1980, Turcia

Portretul unei femei din Anatolia.

'Y aura-t-il de la neige à Noël' (Va fi zăpadă de Crăciun?)

Sandrine Veysset, 1996, Franţa

Chiar şi atunci când soţul aduce atingere demnităţii soţiei, aceasta supravieţuieşte numai pentru copii ei şi în speranţa că va fi zăpadă de Crăciun.

9          drepturile omului pe ecran

Cum să fii liber când trecutul otrăveşte prezentul?

'Trahir' (A trăda)

Radu Mihăileanu, 1995, România

Umbra securităţii planează asupra României şi, la căderea lui Ceauşescu, toată lumea descoperă că a fost trădată, chiar şi de cei mai apropiaţi prieteni.

'Soleil trompeur' (Ars de soare)

Nikita Mikhalkov, 1994, Rusia

Visul unei societăţi egalitare a fost un vis periculos, care a făcut mulţi morţi. Un film realizat de un maestru regizor al cărui tată a fost unul dintre conducătorii Armatei Roşii.

'Lamerica'

Giorgio Amelio, 1993, Italia

Vasele pline cu albanezi care îşi riscă viaţa încercând să traverseze marea şi să rămână în Italia.

Lansarea filmului a provocat un scandal. Şapte ani mai târziu, visul 'Americii' rămâne o realitate pentru care oamenii sunt gata să rişte totul.

'Chat noir chat blanc' (Pisica neagră, pisica albă)

Emir Kusturica, 1998, Iugoslavia

Dacă lumea este nebună, singurul mod de supravieţuire este de a te uita la ea într-un fel nebun, nu-i aşa?

Violarea drepturilor omului

'Berlin in Berlin' (Berlin în Berlin)

Sonan Cetin, 1994, Germania

O metaforă magnifică despre violarea drepturilor imigranţilor în Europa Occidentală. Un tânăr neamţ se găseşte închis în casa unei familii turce din Berlin.

'Al Massir' (Destinul)

Youssef Chahine, 1997, Egipt

Un imn al toleranţei care ne aminteşte de acea perioadă a istoriei europene în care regatul Andaluziei, constituia un model umanitarist în timp ce restul Europei ardea în rugurile inchiziţiei. Un mesaj al păcii împotriva fanatismului.

Dreptul celor care sunt diferiţi

'Le silence' (Liniştea)

Moshen Makhmalhaf, 1996, Iran

Drepturile omului aparţin şi persoanelor handicapate. Un film magnific cu un copil surd care recreează simfonia a V-a a lui Beethoven pentru comercianţii din bazar.

'Tragédie burlesque' (Tragedie burlească)

Goran Markovic, 1999, Iugoslavia

Directorul unui spital psihiatric din Belgrad nu are fondurile necesare pentru a se ocupa de pacienţii săi şi decide să le dea drumul să demonstreze pe străzi.

Un film în care cei mai 'nebuni' sunt probabil cei mai 'normali'.

În căutarea unor noi comunităţi

'Bon retour au pays camarades' (Bine aţi venit în ţările prietene)

Lafteris Syntrote, 1993, Ungaria/Grecia

Câţiva refugiaţi comunişti greci, care s-au stabilit în Ungaria la sfârşitul războiului civil sunt expulzaţi după căderea blocului sovietic. Ei încearcă să-şi păstreze comunitatea cât de bine pot.

'Dans ce pays-là' (Acolo, în acea ţară)

Lydia Bobrova, 1998, Rusia

Filmat cu tandreţe de o femeie care încă vrea să creadă în viitor. Un sat din Siberia încearcă să supravieţuiască între micile intrigi şi marile catastrofe, între sticla de vodcă şi ultimele vestigii ale comunismului.

'Drôle de Félix'

Oliver Ducastel şi Jacques Martineau, 1999, Franţa

Felix, un tânăr homosexual, doreşte să-şi regăsească tatăl. În timpul călătoriei sale de la nord la sud, el întâlneşte diferite persoane care devin noua sa familie.

10     propuneri de acţiuni

 Propuneri de proiecte individuale sau în grup în domeniul drepturilor omului

Unul dintre rezultatele cele mai importante din domeniul drepturilor omului este acţiunea, indiferent cât de modestă ar fi ea. Este esenţială fixarea unui obiectiv realist; fiind prea ambiţios oamenii pot eşua, se pot descuraja sau abandona. Participarea la acest gen de proiect ajută la dezvoltarea aptitudinilor şi calităţilor necesare pentru a trăi în spiritul drepturilor omului (Í 8).

Impresiile dumneavoastră ne interesează!

Comentariile şi propunerile dumneavoastră asupra acestei publicaţii sunt binevenite. Vă mulţumim pentru transmiterea lor la următoarea adresă:

Infopoint

(ECHR Starting Points)

Council of Europe

F-67075 Strasbourg Cedex

Fax:+33 (0)3 88 41 27 45

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Iată o listă de proiecte asupra drepturilor omului compusă pe baza experienţei tinerilor din toată Europa, care a figurat în filmul video În apărarea drepturilor omului (Í E):

a angajarea ca voluntar într-o asociaţie  locală sau într-o organizaţie pentru drepturile omului;

a participarea la evenimente publice locale legate de drepturile omului: colectarea de fonduri, sensibilizarea publicului, manifestarea solidarităţii cu cei oprimaţi, promovarea acţiunii anumitor responsabili politici;

a integrarea într-un grup de muzică care participă la acest gen de manifestare;

a participarea la manifestaţii publice sau organizarea lor;

a scrierea articolelor sau crearea unei reviste;

a lansarea unui proiect local pentru tinerii handicapaţi;

a realizarea unor opere de artă pentru expoziţii;

 atransmiterea către ceilalţi a cunoştinţelor din domeniul drepturilor omului;

a partajarea experienţei cu ceilalţi;

a participarea la seminarii şi conferinţe pentru a câştiga noi cunoştinţe şi a cunoaşte alţi oameni;

a realizarea unei presiuni asupra responsabililor politici, în special scriind scrisori;

a organizarea de expoziţii;

a realizarea de afişe;

a oferirea de interviuri presei;

a conceperea, organizarea şi animarea emisiunilor de radio locale şi comunitare;

a crearea legăturilor cu comunitatea prin vizitarea persoanelor în vârstă şi ajutarea lor;

a crearea unui grup pentru susţinerea altor tineri care au dificultăţi de învăţare;

a participarea la activităţile zilei internaţionale a femeii;

a realizarea unui film video despre un proiect pentru a-l face cunoscut;

a aducerea proiectelor la cunoştinţa publicului prin rapoarte sau articole;

a participarea la manifestările şi expoziţiile regionale şi naţionale;

a organizarea unor conferinţe şi alegeri pentru organizaţiile de tineri;

a participarea la discuţiile publice;

a asumarea de responsabilităţi în cadrul organizaţiilor de tineret;

a colectarea fondurilor.

10        propuneri de acţiuni

 Alte idei de acţiuni

a Auto educaţia şi educaţia celorlalţi (familiei, prietenilor, relaţiilor) în spiritul drepturilor omului;

a colectarea informaţiilor din ziare şi reviste despre temele relative la drepturile omului;

a ameliorarea talentelor de comunicare şi înlăturarea temei de a lua cuvântul în public; trebuie început într-o zi iar perfecţiunea nu este decât rezultatul unei lungi practici!

a aderarea la o grupă de acţiune a tinerilor în domeniul drepturilor omului din şcoala voastră. Dacă nu există, creaţi una;

a lansarea unui grup de discuţii în şcoala voastră pentru a dezbate problemele referitoare la drepturile omului din cartier sau din ţară şi invitarea unor vorbitori ai colectivităţilor locale, grupurilor religioase, organizaţiilor de voluntari sau organizaţiilor neguvernamentale;

a scrierea de articole pentru revista şcolii;

a crearea unui sit Internet despre interesele tale din domeniul drepturilor omului;

a organizarea unor expoziţii în şcoala voastră sau la biblioteca locală sau în orice alt loc: bufetul şcolii, la primărie sau în birourile municipale, la teatru;

a organizarea colectării fondurilor pentru o organizaţie locală de voluntari sau pentru a răspunde la situaţiile de urgenţă de la nivel mondial; este un mod de a obţine bani sau bunuri, de a sensibiliza publicul şi de a dezvolta talentele de organizator;

a realizarea publicităţii la radioul local, în ziare sau chiar la televiziune pentru a recruta noi aderenţi;

a păstrarea unui dosar cu activitatea depusă: faceţi fotografii, decupaţi articolele de presă şi conservaţi documentele importante. Toate aceste materiale pot ajuta la organizarea unei expoziţii şi la expunerea activităţii grupului.

a Puteţi utiliza următoarele exemple de zile internaţionale pentru organizarea evenimentelor în domeniul drepturilor omului. Folosiţi, de asemenea, sărbătorile naţionale legate de istoria ţării voastre care au contribuit la promovarea cauzei drepturilor omului şi la lupta împotriva totalitarismului. Gândiţi-vă şi la aniversările persoanelor care au jucat un rol important în acest domeniu:

8 martie: Ziua internaţională a femeii;

21 martie: Ziua internaţională a acţiunii contra discriminării rasiale pentru comemorarea masacrului de la Sharpeville, Africa de Sud, 1960;

5 mai: Ziua Europei, aniversarea zilei Consiliului Europei;

28 mai: 'Nu mă uita', ziua aniversării fundaţiei Amnesty International;

4 iunie: Ziua internaţională a copiilor - victime inocente;

3 septembrie: Aniversarea Convenţiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor;

24 octombrie: Ziua Naţiunilor Unite;

4 noiembrie: Aniversarea semnării Convenţiei europene a drepturilor omului;

9 noiembrie: Ziua internaţională împotriva fascismului şi antisemitismului;

10 decembrie: Ziua drepturilor omului, aniversarea proclamării Declaraţiei universale a drepturilor omului.

                                                           Mult noroc în toate proiectele voastre!

 Sursa: adaptată după În apărarea drepturilor omului! Dosarul însoţitor al filmului video (Í E).