PROCES - VERBAL şedinţa din 25 mai 2007
ROMÂNIA
JUDETUL HUNEDOARA
CONSILIUL JUDETEAN
PROCES-VERBAL
Încheiat astãzi, 25 mai 2007, cu ocazia
sedintei ordinare a Consiliului Judetean Hunedoara
La sedint
ã sunt prezenti: Molot Mircea Ioan - presedinte; Pãran Dorin, Mãrginean Petru - vicepresedinti; Albu Vasile, Andronache Daniel, Avram Costel, Balint Tiberiu, Bucalet Marian Victor, Butulescu Valeriu, Buzea Constantin, Constatinescu Marius, Dobrei Lidia, Duca Corneliu, Gorcea Mihaiu Liviu, Ianc Traian, Intotero Natalia, Jurconi Petru, Marcu Ioan, Mos Ionel, Onica Ilie, Pârvan Ilie, Pitulescu Ion, Popa Dorin Ioan, Popescu Gheorghe, Radu Sorin, Rus Ioan, Simedru Eugenia, Siminie Vasile, Staier Ioan Dumitru, Tolas Liliana, Urdã Ioan, Vasilescu Tatiana Marinela - consilieri judeteni; Dan Dana - secretarul judetului Hunedoara.
Lipseste de la sedint
ã domnul consilier judetean Pîrvu Ovidiu.
La sedint
ã participã în calitate de invitati: Sãlãsan Daniela - director executiv, Directia programe, prognoze, buget, finante; Rotar Viorel - director executiv, Directia lucrãri publice, investitii, administrare si exploatare drumuri; Bârsoan Mariana Daniela - sef Serviciu juridic-contencios; Dan Daniel - sef, Corp control; Cioarã Gheorghe - director, Regia Autonomã a apei Valea Jiului Petrosani; Arion Victor - director, S.C. Apaprod S.A. Deva; Marcu Gabriela - director, Biblioteca Judeteanã 'Ovid Densusianu' Hunedoara- Deva; Cristea Cristian - lider de sindicat, Sindicatul Liber al Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice ale Judetului Hunedoara; Indriceanu Alexandru - reprezentantul Swietelsky Baugesellschaft mbh Germania Sucursala Bucuresti România.
Molot Mircea Ioan:
Doamnelor, domnilor consilieri, în conformitate cu prevederile Hotãrârii nr.152/2006 a Consiliului Jude
tean Hunedoara privind intonarea Imnului National al României în deschiderea sedintelor Consiliului Judetean Hunedoara, vã rog sã vã ridicati pentru intonarea acestuia.
Se intoneazã Imnul Na
tional al României de pe suport magnetic, în formã prescurtatã.
(Dupã intonarea imnului)
Molot Mircea Ioan:
Domnilor consilieri, întrucât din totalul de 33 consilieri în functie sunt prezent
i un numãr de 29 de consilieri, potrivit prevederilor art.95 alin.1 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, republicatã, sedinta este legal constituitã. Domnul consilier judetean Radu Sorin a anuntat cã întârzie deoarece astãzi se aniverseazã 50 de ani de la înfiintarea Universitãtii din Petrosani si sperã ca va ajunge la lucrãrile sedintei noastre.
Conform prevederilor art. 42 alin. 5 coroborat cu art. 99 din Legea administrat
iei publice locale nr.215/2001, republicatã, aveti dreptul sã contestati continutul procesului verbal al sedintei anterioare care a avut loc în data de 27 aprilie 2007 si sã solicitati mentionarea exactã a opiniilor exprimate de dumneavoastrã, în cazul în care considerati cã nu au fost consemnate cu exactitate.
Supun la vot procesul-verbal al sedintei anterioare, care a avut loc în data de 27 aprilie 2007:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
(In salã au venit
si domnii consilieri judeteni Butulescu Valeriu si Constantinescu Marius, deci numãrul consilierilor prezenti la sedintã este 31)
Molot Mircea Ioan:
Domnilor consilieri, vã propun urmãtorul proiect al ordinii d
e zi, asa cum a fost publicat în presa localã :
1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Jude
tean Hunedoara cu Asociatia Judeteanã de Gimnasticã Hunedoara în vederea finantãrii si realizãrii în comun a actiunii ,,CUPA DCMT LA GIMNASTICÃ, EDITIA a V-a';
2. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al jude
tului Hunedoara pe anul 2007;
3. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetelor de venituri
si cheltuieli pe anul 2007, ale unor institutii aflate în finantarea Consiliului Judetean Hunedoara;
4. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispozi
tia Consiliului Judetean Hunedoara;
5. Proiect de hotãrâre privind modificarea organigramei
si statului de functii pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judetean Hunedoara;
6. Proiect de hotãrâre privind modificarea organigramei, statului de func
tii si Regulamentului de organizare si functionare pentru personalul Bibliotecii Judetene ,,Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva;
7
. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Contractului de parteneriat public-privat, pentru realizarea obiectivului de investitie ,,Deponeu ecologic situat în localitatea Petrila, judetul Hunedoara';
8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea studiului de fe
zabilitate pentru realizarea obiectivului de investitie ,,Modernizare drum judetean DJ 707: limitã judet Arad - Vata de Jos - DN 76, km 28 + 200 - 31 + 700 si 34 + 600 - 39 + 480';
9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea con
tinutului Acordului cadru de Implementare a Mãsurii ISPA 2005 RO 16 P/PE 002 - ,,Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apã si canalizare în orasele Deva si Hunedoara';
10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea elaborãrii documenta
tiei ,,PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL DEVA - SIMERIA -HUNEDOARA - CÃLAN - BÃCIA - PESTISU MIC'.
În conformitate cu prevederile art. 73 alin.1 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Judet
ean Hunedoara, aprobat prin Hotãrârea nr.201/2006, vã rugãm sã aprobati completarea ordinii de zi publicatã în presã, dupã cum urmeazã:
11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea pre
tului pentru apa potabilã si a tarifului la canalizare - epurare practicat de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului Petrosani;
12.
Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor avize emise de Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului si urbanism pentru unele documentatii de urbanism;
13. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.19/2007, pentru aprobarea documentatiei tehnico-economice privind obiectivul de investitie ,,Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva - Reparatii capitale si amenajare birouri în clãdirea anexã' ;
14. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Ju
detean Hunedoara Nr.55/2006 privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Consiliul Local al Orasului Petrila în vederea finantãrii în comun a lucrãrii ,,Alimentare cu gaze naturale - Strada Nicolae Titulescu, Orasul Petrila, judetul Hunedoara'.
- Diverse.
-
Dacã mai sunt si alte propuneri?
Avram Costel:
Stiu cã sindicatul de la bibliotecã a înaintat consiliului jude
tean o adresã prin care cerea retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de aprobare a organigramei, deoarece conducerea bibliotecii nu a discutat propunerile de modificare cu dânsii.
Molot Mircea Ioan:
Am primit ieri o adresã din partea sindicatului: 'Prin prezenta vã rugãm sã analiza
ti oportunitatea retragerii de pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Judetean Hunedoara din data de 25.05.2007 a punctului referitor la propunerea pentru organigrama, regulamentul de organizare si functionare si statului de functii ale Bibliotecii Judetene 'Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva, tinând cont de cererea de solutionare a conflictului de muncã (conflict de drepturi) adresatã Tribunalului Hunedoara, cerere anexatã prezentei.' Am avut o întâlnire la care au fost prezenti domnul vicepresedinte Mãrginean, doamna secretar al judetului Dan, domnul director Tarnu, doamna director Marcu si domnul Cristea Cristian - liderul de sindicat. Conflict de muncã nu existã la bibliotecã, acolo sunt niste divergente între douã persoane care nu se pot agrea - directorul institutiei si liderul de sindicat. Liderul de sindicat nu o primeste pe directoare la sedintele de sindicat, iar directoarea nu l-a invitat întotdeauna pe liderul de sindicat la sedintele consiliului de administratie. In regulamentul de organizare care existã si îl aveti se stipuleazã foarte clar cã la sedintele consiliului de administratie sã fie invitat si liderul de sindicat, ca si observator cu drept de opinie, dar fãrã drept de vot.
De aceea, am considerat cã nu trebuie sã retrag de pe ordinea de zi acest proiect de hotãrâre, nu-l voi retrage
si îl voi supune atentiei dumneavoastrã si dumneavoastrã veti decide dacã va trece sau nu. Cert este , asa cum precizam cã existã conflicte personale si nu conflicte de muncã între sindicat si consiliul de administratie. Eu am mai discutat si cu alti salariati ai bibliotecii, care nu sunt de acord cu pozitia liderului de sindicat si pentru cã sunt un om deschis, i-am rugat ca pentru sãptãmâna viitoare sã convoace o sedintã cu tot personalul si voi vedea despre ce este vorba. Mi se pare nefireascã aceastã atmosferã când au niste conditii de muncã cum nu au mai avut pânã acum si se ceartã pe lucruri puerile în loc sã-si vadã de treabã.
Avram Costel:
Liderul de sindicat este prezent în salã
si vã rog sã-l lãsãm sã spunã câteva cuvinte.
Molot Mircea Ioan:
Atunci când vom ajunge la punctul respectiv îi vom da cuvântul.
Supun spre aprobare proiectul ordinii de zi cu
completãrile efectuate :
Ordinea de zi a fost aprobatã cu unanimitate de voturi.
I.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Jude
tean Hunedoara cu Asociatia Judeteanã de Gimnasticã Hunedoara în vederea finantãrii si realizãrii în comun a actiunii ,,CUPA DCMT LA GIMNASTICÃ, EDITIA a V-a', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Ba
lint Tiberiu prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru activitãti stiintifice, învãtãmânt, culte, culturã, sport, tineret, probleme de sãnãtate, protectie socialã, ale familiei si copilului, precum si de legãturã cu ONG-urile.
Domnul consilier judet
ean Constantinescu Marius prezintã raportul de avizare al Comisiei de analizã a asocierii si colaborãrii cu alte autoritãti ale administratiei publice, institutii si agenti economici din tarã si strãinãtate precum si dezvoltare regionalã.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul d
e hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Asociatia Judeteanã de Gimnasticã Hunedoara în vederea finantãrii si realizãrii în comun a actiunii ,,CUPA DCMT LA GIMNASTICÃ, EDITIA a V-a', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.4:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.5:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.6:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune
la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Asociatia Judeteanã de Gimnasticã Hunedoara în vederea finantãrii si realizãrii în comun a actiunii ,,CUPA DCMT LA GIMNASTICÃ, EDITIA a V-a', pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
II.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al jude
tului Hunedoara pe anul 2007, precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Jurconi Petru prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru servicii publice, comert, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor si relatia cu patronatul.
Domnul consilier judet
ean Balint Tiberiu prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru activitãti stiintifice, învãtãmânt, culte, culturã, sport, tineret, probleme de sãnãtate, protectie socialã, ale familiei si copilului, precum si de legãturã cu ONG-urile.
Domnul consilier judet
ean Constantinescu Marius prezintã raportul de avizare al Comisiei de analizã a asocierii si colaborãrii cu alte autoritãti ale administratiei publice, institutii si agenti economici din tarã si strãinãtate precum si dezvoltare regionalã.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al jude
tului Hunedoara pe anul 2007, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâ
re privind rectificarea bugetului propriu al judetului Hunedoara pe anul 2007, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
III.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind rectificarea bugetelor de venitu
ri si cheltuieli pe anul 2007, ale unor institutii aflate în finantarea Consiliului Judetean Hunedoara, precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judet
ean Jurconi Petru prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru servicii publice, comert, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor si relatia cu patronatul.
Domnul consilier judet
ean Balint Tiberiu prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru activitãti stiintifice, învãtãmânt, culte, culturã, sport, tineret, probleme de sãnãtate, protectie socialã, ale familiei si copilului, precum si de legãturã cu ONG-urile.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind rectificarea bugetelor de venituri
si cheltuieli pe anul 2007, ale unor institutii aflate în finantarea Consiliului Judetean Hunedoara, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.4:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind rectificarea bugetelor de venituri
si cheltuieli pe anul 2007, ale unor institutii aflate în finantarea Consiliului Judetean Hunedoara, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
IV.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispozi
tia Consiliului Judetean Hunedoara, precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judet
ean Jurconi Petru prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru servicii publice, comert, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor si relatia cu patronatul.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti, care a avizat proiectul de hotãrâre cu 7 voturi pentru si 2 voturi împotrivã.
Rus Ioan:
Si în sedinta comisi
ei economice am votat împotriva acestui proiect de hotãrâre si noi, grupul de consilieri PSD, protestãm fatã de acest punct, nu suntem de acord cu el fiindcã nu considerãm cã fondul de rezervã poate fi folosit pentru asemenea situatii. În general, fondul de rezervã trebuie folosit pentru situatii de extremã dificultate, ceea ce nu este cazul acum; suntem informati cã Primãria orasului Hateg a avut la dispozitie un miliard si jumãtate lei pentru acoperirea cheltuielilor cu amenajarea actualului sediu, bani pe care ar fi putut mai bine sã-i foloseascã pentru terminarea noului sediu. Sunt alte situatii în judet pentru care ar putea fi folositi acesti bani cu mai multã utilitate. Noi, grupul consilierilor PSD, propunem ca acesti bani sã rãmânã toatã vara la dispozitia consiliului judetean ca fond de rulment pentru cã ati vãzut previziunile meteorologice si se pot întâmpla tot felul de calamitãti unde vom avea mare nevoie de ei, iar dacã îi consumãm acum nu vom mai avea cu ce sã le facem fatã. De aceea, noi, grupul consilierilor PSD, vom vota împotriva acestui proiect de hotãrâre si propunem ca acesti bani sã fie lãsati toatã vara în contul consiliului judetean.
Molot Mircea Ioan:
Mã surprinde cã a
ti fost patru ani vicepresedinte al consiliului judetean si nu stiti cã fondul de rezervã nu se poate folosi pentru aceste probleme pe care le-ati expus si îl putem folosi pentru lucrãri de investitii sau pentru reglãri ale veniturilor si cheltuielilor bugetare ale unei localitãti, ori tocmai pentru aceasta am fãcut acest lucru. Pentru calamitãti si alte urgente, avem fondul de rulment.
Avram Costel:
Cred cã de acastã datã sunt în contradic
tie cu domnul consilier Rus si cred cã este corect ceea ce s-a fãcut, mai ales cã s-a dat în folosintã si drumul de centurã al orasului Hateg. Este corect si este bine ca Primãria Hateg sã primeascã acesti bani, stim cã de 16 ani a început constructia unui nou sediu si este bine ca un lucru început sã fie si terminat; cu acesti bani - 2 miliarde lei - primarul îsi poate rezolva problema.
Pitulescu Ion:
S
i eu am votat împotriva acestui proiect de hotãrâre în comisie deoarece si consiliul judetean are o asemenea clãdire neterminatã de 17 ani si nu ne ajutã nimeni sã o finalizãm. In al doilea rând, mai sunt si alte asemenea lucrãri si prin alte pãrti si asa cum noi am emis obligatiuni, la fel si Primãria orasului Hateg putea sã se împrumute sau sã obtinã alte fonduri pentru cã era obligatia lor; nu noi am fost cei care am început constructia. In al treilea rând, indiferent de ce naturã sunt aceste fonduri si eu sunt de pãrere cã aceste sume ar fi bine sã rãmânã acolo unde sunt pentru cã mereu ne lovim de evenimente fortuite si avem nevoie de bani. Dacã si-au reparat vechiul sediu, sã gãsescã si resurse ca sã termine noul sediu.
Constantinescu Marius:
Voi vota pentru acest proiect de hotãrâre
si sunt de acord sã se acorde acesti bani primãriei Hateg. Trebuie sã fac însã o corecturã cu privire la drumul de centurã a cãrui constructie a început în anul 1996, iar banii pentru începerea acestei lucrãri au fost obtinuti de mine. Eu cred cã trebuie terminat acel obiectiv indiferent de ce se povesteste pe la colturi cã vezi Doamne Marius Constantinescu nu ar fi de acord sã se aloce acesti bani la Hateg, fiindcã are o relatie nu tocmai amicalã cu primarul. Sunt pure speculatii si în ceea ce priveste alocarea de fonduri pentru acest oras voi sustine acordarea lor indiferent de cine va fi primar.
Molot Mircea Ioan:
Vreau sã vã spun cã nu conteazã din ce partid face parte un primar sau co
nsilierii locali. Sincer eu nu am stiu cã dumneavoastrã ati avut initiativa realizãrii drumului de centurã, vã felicit pentru aceasta deoarece Hategul chiar avea nevoie de acest drum. Cred cã orice initiativã de acest gen nu o facem pentru un partid sau pentru un individ pentru cã noi suntem trecãtori si cei care rãmân sunt locuitorii judetului. De aceea, vã solicit votul dumneavoastrã si sper ca el sã fie pentru acordarea acestor bani, pentru cã nu este important partidul, ci este important faptul cã o investitie se poate finaliza.
Popescu Gheorge:
As
vrea sã fac o rectificare, mai mult din orgoliu - cele douã drumuri de centurã sunt începute din anul 1987. Dacã au fost cheltuiti 1 miliard si ceva din banii publici pentru o locatie care nici nu este a Primãriei Hateg, acesti bani nemaiputând fi recuperati niciodatã, îmi pun întrebarea cum poate fi încadratã aceastã situatie în prevederile art.36 din Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale, ca o situatie de extremã dificultate. Este vorba de 2 miliarde de lei si m-a uimit cã pentru asemenea sumã s-a adresat o simplã cerere în care se spune - vã rog sã-mi dati 2 miliarde lei. A verificat cineva aceastã lucrare? S-ar putea sã coste 100 de milioane lei numai placa de marmurã unde se scrie cã lucrarea a fost fãcutã de un primar liberal. Proiectul este început din anul 1989 tot de cãtre mine. Existã suspiciuni asupra modului cum sunt cheltuiti banii publici în orasul Hateg.
Butulescu Valeriu:
Asa cum s-a spus, a finaliza o investitie nu este un
cadou fãcut unui primar; vãd cã se fac paralelisme cu drumul de centurã care s-a fãcut în 20 de ani. Vreau sã întreb cât la sutã din acest fond de rezervã reprezintã 2 miliarde lei? Voi vota pentru acest proiect de hotãrâre, nu vãd de ce am vota altfel, dar trebuie sã avem grijã sã nu rãmânem descoperiti.
Molot Mircea Ioan:
Reprezintã 20%.
Butulescu Valeriu:
Nu vreau sã intru în polemici cu nimeni, dar dacã domnul Popescu aduce un singur document semnat de dânsul cu privire la demararea acestor lucrãri atunci voi recunoa
ste meritele.
Duca Corneliu:
Imi face impresia cã intrãm în derizoriu, noi consilierii PSD am ajuns la concluzia cã nu existã o documenta
tie tehnicã clarã care sã ne spunã cã aceastã sumã se foloseste pentru cumpãrarea de mobilier sau pentru tavanul clãdirii. Nu ne deranjeazã faptul cã se terminã o constructie începutã de atâta timp, dar trebuie sã stim ce se face cu acesti bani.
Molot Mircea Ioan:
Primãria Ha
teg în acea adresã ne-a specificat faptul cã banii sunt necesari pentru finalizarea lucrãrilor strict necesare, precum si pentru conservarea celor existente
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispozi
tia Consiliului Judetean Hunedoara, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu 24 voturi pentru s
i 7 voturi împotrivã (Rus Ioan, Duca Corneliu, Tolas Liliana, Intotero Natalia, Popescu Gheorghe, Staier Ioan Dumitru si Pitulescu Ion).
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu 24 voturi pentru s
i 7 voturi împotrivã (Rus Ioan, Duca Corneliu, Tolas Liliana, Intotero Natalia, Popescu Gheorghe, Staier Ioan Dumitru si Pitulescu Ion).
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã
la dispozitia Consiliului Judetean Hunedoara, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu 24 voturi pentru s
i 7 voturi împotrivã (Rus Ioan, Duca Corneliu, Tolas Liliana, Intotero Natalia, Popescu Gheorghe, Staier Ioan Dumitru si Pitulescu Ion).Pãran Dorin:
Domnul primar a spus cã banii vor fi folosi
ti pentru lucrãri de tâmplãrie si instalatia de încãlzire care va fi datã în folosintã în maxim douã luni de zile.
V.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind modificare
a organigramei aparatului de specialitate al Consiliului Judetean Hunedoara, precum si nota de fundamentare la acesta.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea organigramei aparatului de specialitate al Consiliului Jude
tean Hunedoara, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea organigramei aparatului de specialitate al Consiliului Jude
tean Hunedoara, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
VI.
Se prezint
ã proiectul de hotãrâre privind modificarea organigramei, statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare pentru personalul Bibliotecii Judetene ,,Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva, precum si nota de fundamentare la acesta.
Domnul consilier judet
ean Balint Tiberiu prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru activitãti stiintifice, învãtãmânt, culte, culturã, sport, tineret, probleme de sãnãtate, protectie socialã, ale familiei si copilului, precum si de legãturã cu ONG-urile.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Marcu Gabriela:
Eu s
tiam cã astãzi voi fi prezentã la aceastã sedintã pentru a supune atentiei dumneavoastrã modificarea organigramei, statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare pentru personalul Bibliotecii Judetene ,,Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva si am rãmas surprinsã sã aflu cã am reclamatii la consiliul jdetean în legãturã cu acest proiect de hotãrâre, cã acesta nu a fost discutat cu colectivul. Mi se par probleme interne, care ar fi putut fi rezolvate în cadrul bibliotecii înainte sã vi se supunã atentiei dumneavoastrã acest proiect de hotãrâre. De aceea, îmi cer scuze cã am fi putut rezolva aceastã problemã în interiorul institutiei si domnul Cristea, care începând cu ianuarie 2007 mi-a tot fãcut reclamatii, ar trebui sã spunã care este conflictul de muncã pentru a afla si eu care este problema. Am fost reclamatã de dumnealui la Corpul de control al Presedintelui Consiliului Judetean Hunedoara, la Inspectorul Teritorial de Muncã Hunedoara pentru carnetele de muncã. A fost o sedintã de sindicat la care nu am putut sã particip; mi se mai reproseazã cã nu a fost informat colectivul în legãturã cu modificãrile organigramei, statului de functii si Regulamentului de organizare si functionare, care au fost discutate în consiliul de administratie unde, conform vechiului regulament, nu eram obligatã sã invit sindicatul, poate cã a fost totusi o scãpare a mea.
Modificãrile aduse regulamentului de organizare
si functionare sunt conforme cu legislatia în vigoare si de acum înainte sindicatul va fi invitat sã participe la sedintele consiliului de administratie. Domnul Cristea poate sã confirme cã ori de câte ori s-au discutat probleme de muncã sau de personal, salarii de merit, dânsul a fost prezent în sedintele noastre. Acel conflict de muncã este o situatie absurdã; de fapt, dânsul fiind ales lider de sindicat în anul 2004 are nevoie sã obtinã reprezentativitatea sindicalã, printr-o sentintã a Tribunalului Hunedoara.
Cristea Cristian:
Imi pare rãu cã vã re
tin atentia cu niste probleme minore, dar pentru noi angajatii nu sunt minore. Vreau sã stiti cã toate actiunile mele sunt în urma unor sedinte ale sindicatului din cauza relatiilor de muncã si a degradãrii conditiilor de muncã. Chiar dacã Regulamentul de organizare si functionare nu precizeazã faptul cã reprezentantul sindicatului trebuie sã fie invitat la sedintele consiliului de administratie, acest lucru este prevãzut în Codul Muncii. Vã asteptãm sãptãmâna viitoare sã rezolvãm problema.
Referitor la regulamentul propus, nu se precizeazã nimic cu
privire la protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor. Art.13, punctul 2 din regulament precizeazã cã seful de birou/serviciu/compartiment stabileste prin fisa postului atributiile si competentele personalului din subordine în timp ce, în Legea bibliotecilor la art.47 se precizeazã cã 'atributiile si competentele personalului din biblioteci se stabilesc prinfisa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate si sarcinilor de serviciu elaborate de cãtre directorul general sau de director, respectiv de cãtre bibliotecarul responsabil, pe baza regulamentului de organizare si functionare a bibliotecii'. Art.25 nu precizeazã care sunt tarifele percepute pentru anumite servicii si care este orarul de functionare în relatia directã cu publicul.
Dan Dana:
Orice regulament de organizare si funct
ionare se completeazã cu dispozitiile legislatiei în vigoare. Legat de tarife, o sã avem într-o sedintã viitoare a consiliului judetean un proiect de hotãrâre prin care vom stabili taxe si tarife la nivelul consiliului judetean si a institutiilor sale subordonate, nu numai pentru bibliotecã si atunci se vor discuta; de aceea, au fost eliminate din regulament. Referitor la orarul de functionare, acesta se stabileste de cãtre director, prin regulamentul intern.
Butulescu Valeriu:
Suntem în anul 2007 s
i sindicatele ar trebui sã stie care este problematica lor. Ati spus cã s-a degradat climatul de muncã; atunci ar trebui sã vã întreb ce se întâmplã - nu aveti conditii de muncã, nu aveti sãpun, prosoape si antidot, vã tine doamna peste program? Existã un consiliu de administratie, existã un consiliu stiintific, înteleg cã sunteti o institutie micã si în niciun caz rolul de jurist nu vã revine dumneavoastrã. Singura observatie pertinentã si care stã în picioare este cea legatã de orar si dacã acesta nu se respectã, atunci puteti sã deschideti un conflict de muncã. A veni si a bloca discutarea unei organigrame pentru cã nu ati fost consultat suficient…
Avram Costel:
Deloc.
Butulescu Valeriu:
Discutarea organigramei nu intrã în atribu
tia sindicatului, actul managerial stiti de cine tine. Poate în urmã cu 10 ani ati fi avut mai mult succes, dar acum nu vã sustin.
Molot Mircea Ioan:
Problema este cã nu sunt lãsa
ti sã plece când vor si unde vor si sã vinã la servici la ce orã vor ei.
Avram Costel:
Legea este mai presus de toate si era normal s
i corect ca doamna director sã discute problema. Era un lucru care putea fi rezolvat în interiorul institutiei si nu sã veniti aici.
Pitulescu Ion:
Nu ne putem da cu pãrerea despre un conflict pentru cã nu avem documente. Se pare însã cã acolo existã disensiuni mari, ori doamna director nu le acordã suficientã aten
tie, nu tine cont de sindicat si atunci se comportã abuziv, ori liderul de sindicat nu are reprezentativitate si atunci este o problemã. Dumneavoastrã, domnule presedinte, trebuie sã rezolvati problemele de acolo.
Molot Mircea Ioan:
Mã voi întâlni sãptãmâna viitoare cu personalul acestei institu
tii, dar astãzi prin acest proiect de hotãrâre noi le dãm un instrument de lucru.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea organigramei, statului de func
tii si Regulamentului de organizare si functionare pentru personalul Bibliotecii Judetene ,,Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea organigramei, statului de func
tii si Regulamentului de organizare si functionare pentru personalul Bibliotecii Judetene ,,Ovid Densusianu' Hunedoara - Deva, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
VII.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea Contractului de parteneriat public-privat, pentru realizarea obiectivului de investi
tie ,,Deponeu ecologic situat în localitatea Petrila, judetul Hunedoara', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Onica Ilie:
Acest parteneriat mã intereseazã direct pentru cã sunt locuitor al Vãii Jiului
si întotdeauna am fost de acord cu proiectele ecologice, în special cu cele finantate din fonduri europene si am votat pentru deoarece cã s-a invocat urgenta acestui proiect de hotãrâre. Din analiza acestui contract se desprind urmãtoarele concluzii: comunitãtile din Valea Jiului reusesc sã-si rezolve problema fãrã implicatii financiare si investitorul dezvoltã o investitie de 8 milioane euro, realizând un profit modest. Dacã citim mai atent contractul observãm cã sunt foarte multe ambiguitãti si având în vedere perioada de derulare a contractului de 30 de ani, acesta trebuia mai bine gândit si fundamentat. Nu este specificat clar locul de amplasare a acestui deponeu; desi existã un studiu de fezabilitate, amplasarea exactã a deponeul este lãsatã la latitudinea investitorului, ceea ce cred cã nu este foarte economic.
La art.6 punctul 2 se precizeazã urmãt
oarele: 'Autoritatea Publicã Contractantã are obligatia de a remedia eventualele urmãri datorate destinatiei precedente semnãrii prezentului contract a amplasamentului, având în vedere tipul activitãtilor extractive desfãsurate în trecut în arealul acestuia si tinând cont de posibilitatea prezentei din aceasta cauzã a tunelurilor subterane asigurate sau neasigurate‚ lacuri de adâncime, emanatii de gaze toxice, periculoase care pot prejudicia personalul propriu angajat sau delegat cât si activitãtile investitorului.' Se vorbeste acolo de lacuri de adâncime si tuneluri ceea ce este o tâmpenie pentru cã asa ceva nu existã în minerit; o lucrare minierã nu influenteazã suprafata. Sunt si articole cu care nu sunt de acord, unul ar fi art.5 punctul 17 'Investitorul are dreptul de a alege tipul , natura , mãrcile si gradul de încãrcare a utilajelor necesare realizãrii si operãrii ulterioare a obiectivului de investitie si de a decide modalitãtile de neutralizare / reciclare a deseurilor, realizând aceasta pe baza experientei proprii si în conformitate cu proiectul de executie, astfel încât sã fie asigurate bazele legale si tehnice de functionare a obiectivului de investitie' - nimic nu este foarte clar si totul se lasã la latitudinea investitorului. In ce priveste conditia de economicitate, nu stiu dacã amplasarea deponeului la Petrila face economic transportul gunoiului de la Uricani; poate cã trebuiau gândite douã astfel de deponee.
Ce înseamnã profitul modic - 1%, un dolar, nimic? Toate investi
tiile fãcute în deseuri sunt investitii profitabile pentru cã reprezintã o resursã de materie primã si sã nu ne vândã nimeni aici gogorite.In art.5 punctul 27 se precizeazã cã investitorul are dreptul de a cesiona în totalitate prevederile prezentului contract unei societãti comerciale cu rãspundere limitatã functionând în conformitate cu legislatia românã si având ca asociati SWIETELSKY BAUGESELLSCHAFT MBH GERMANIA SUCURSALA BUCURESTI ROMÂNIA si S.C.AVE WASTE MANAGEMENT ROMÂNIA S.R.L. Aceastã societate comercialã va fi înfiintatã în cel mai scurt timp posibil de la data semnãrii prezentului contract, preluând dupã înfiintare toate drepturile si prerogativele care prin prezentul contract revin investitorului. Eu nu înteleg, iar vindem pasãrea de pe gard? Acea societate nu existã la ora actualã, urmeazã sã fie înfiintatã dar vãd cã are deja un nume.
Ce capacitate are deponeul pentru cã nicãieri nu ni se spune? Sunt
si alte ambiguitãti, sunt probleme diverse care apar la articole diferite si poate cã ar fi bine ca acest contract sã fie studiat articol cu articol.
Vã mai dau un exemplu: art.5 punctul 12 - Investitorul are obliga
tia de a lua toate mãsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe teritoriul si în afara santierului, pe raza lui de actiune si pentru a evita orice pagubã sau neajuns provocate persoanelor , proprietãtilor publice sau altor terti, rezultate din poluare , zgomot sau alti factori generati de metodele sale de lucru . În ipoteza în care, ca urmare a efectuãrii lucrãrilor de constructie pentru realizarea obiectivului , apar probleme deosebite de mediu , Autoritatea Publicã Contractantã se obliga sã solutioneze problemele de mediu apãrute sau sã despãgubeascã Investitorul pentru costurile suplimentare determinate de aceste probleme- adicã dacã apare un accident din vina investitorului, autoritatea publicã se obligã sã-l despãgubeascã? De ce?
Eu v-as
propune sã înfiintãm o comisie, sã ne uitãm mai atent pe acest contract si sã-l studiem, mai ales cã proiectul se deruleazã pe durata a 30 de ani, dupã care investitorul are drept de preemtiune asupra obiectivului. Teritoriul construibil din Valea Jiului este foarte restrâns din cauza industriei miniere si atunci ne putem gândi si la posibilitatea de ardere a acestor deseuri în termocentrale, având în vedere cã modalitatea de neutralizare si reciclare a deseurilor este lãsatã la dorinta investitorului de a face ce vrea în continuare. Insist sã gândim acest contract foarte bine, pentru cã sunt probleme pe termen lung.
In principiu, sunt de acord cu realizarea acestui parteneriat, desi am retineri vizavi de finantarea proiectului s
i nu de investitorul în sine. Pãrerea mea este cã investitiile pe probleme de mediu ar putea fi mai usor acceptate de cãtre Uniunea Europeanã, dar dacã este o problemã urgentã o acceptãm însã trebuie sã ne gândim foarte bine la ce probleme implicã pe termen lung.
Butulescu Valeriu:
Despre acest deponeu se vorbeste de 17 ani s
i evident cã totul se poate transforma într-un subiect de tezã de doctorat. Nouã ni se cere sã votãm un parteneriat si cred cã chestiunile tehnice si economice vor fi rezolvate de proiectul în sine. Este greu de precizat un profit, dar sã nu blocãm realizarea acestui proiect prin discutii sterile. Ideea de a-l amplasa central a fost deja discutatã, dar în Petrosani nu se putea realiza si atunci s-a discutat despre Petrila. Ati amintit de arderea deseurilor în termocentrale: în câte locuri din tarã deseurile sunt arse în termocentrale? Sã nu mergem pe literaturã de SF, suntem într-o cursã contra cronometru si pentru cine a vãzut modul în care se depoziteazã deseurile, problema devine stringentã. Eu spun sã-i dãm drumul la acest proiect de hotãrâre, iar de detalii tehnice sunt altii care se vor ocupa.Pãran Dorin:
Nici eu nu înteleg exact art.5 punctul 27. Noi facem acest parteneriat cu Swietelsky, iar în secunda doi, aceasta înfiint
eazã o altã societatea în cel mai scurt timp posibil de la data semnãrii prezentului contract, care preia toate drepturile si prerogativele ce revin investitorului. Nu înteleg, de ce semnãm cu unii si în secunda doi ei cesioneazã contractul? Dacã mã poate cineva lãmuri.
Avram Costel:
Si eu si colegul Onica suntem de acord cu construirea acestui deponeu, dar în acelas
i timp, vã aduc aminte cã s-a mai semnat un contract de parteneriat si cu Sever Muresan, care la ora asta este arestat. Ne intereseazã ce se va întâmpla peste 30 de ani si în acelasi timp dorim sã rãspundeti împreunã cu domnul Butulescu de acest contract în momentul în care vor apãrea probleme. Noi suntem împotriva contractului care este prost fãcut si nu cu rezolvarea problemei deseurilor în zonã. Sunt unele probleme la care nici dumneavoastrã nu puteti da rãspunsuri.
Molot Mircea Ioan:
Domnule Onica, vreau sã vã informez, dacã nu
stiti desi ar trebui sã stiti, cã în momentul în care ne-am asociat cu cele sase primãrii din Valea Jiului, i-am rugat pe primarii din zona respectivã sã ne punã la dispozitie câteva terenuri. Ne-au fost puse la dispozitie doar douã: unul în Petrila si unul în Aninoasa. I-am rugat pe cei de la Mediu sã se deplaseze împreunã cu primarii din zonã acolo si sã stabileascã care este cel mai propice teren unei asemenea activitãti si care sã primeascã autorizatie de mediu. A fost ales cel de la Petrila. In zonã sunt mai multe statii de stocare, inclusiv una în zona Parâng, nu cunosc situatia tunelurilor si a lacurilor subterane, nu sunt specialist, dar stiu sigur cã primarii din zonã au optat pentru acest parteneriat public-privat fiindcã astfel sunt scutiti de acea contributie de 25% pe care ar fi trebuit sã o plãteascã dacã investitia era finantatã din fonduri structurale, bani pe care nu-i au; douã milioane euro înseamnã enorm de mult pentru orice primãrie, ba chiar si pentru toate sase. Deci a fost decizia dânsilor, noi v-am propus asocierea cu consiliile locale din Valea Jiului pentru initierea unui proiect de parteneriat public privat pentru realizarea acestui obiectiv de investitie, în urma discutiilor purtate cu domnii primari si a hotãrârilor consiliilor locale; pasul urmãtor a fost scoaterea la licitatie publicã a realizãrii acestuia, s-au prezentat mai multe firme si în sedinta trecutã am aprobat un contract-cadru de parteneriat public-privat.
Legat de beneficiul pe care îl va realiza aceastã firmã, nimeni nu vine sã investeascã 8
milioane euro si sã ne spunã cã nu ne trebuie nimic. Faptul cã dumneavoastrã peste 4 ani de zile o sã veniti sã-mi spuneti cã gunoiul este mai scump, este acelasi lucru ca si cu apa; orice investitie duce la o crestere de tarif. Niciunde în lume nu mai este tona sau metru cub de deseuri 10 euro; au fãcut acest tarif numai pentru noi si categoric el va creste în timp. Referitor la incinerarea deseurilor, aceasta nu se face în teremocentralele noastre, trebuie niste incineratoare speciale care costã de 10 ori mai mult decât un deponeu. Pe de altã parte, Comunitatea Europeanã si Ministerul Mediului nici nu vor sã audã de incineratoare în România în urmãtorii 10 ani.
Nu contest faptul cã acest contract are sau nu scãpãri, dar l-a
ti avut la dispozitie si dupã sedintele de comisii puteati sã-i chemati pe cei care l-au fãcut, sã-l analizati si sã-l discutati ca sã fie asa cum îl doriti. Cred cã dumneavoastrã în comisii ar fi trebuit sã puneti toate aceste lucruri la punct, numai cã acolo nu era presa. Vã rog ca în viitor sã-i chemati pe specialistii din consiliul judetean si sã discutati împreunã toate lucrurile care nu sunt clare.
Avram Costel:
Eu sunt de acord cu realizarea acestui parteneriat,dar sã nu creascã pre
tul din cauzã cã sunt niste greseli în contract.
Molot Mircea Ioan:
Pretul nu poate cres
te fãrã acordul nostru.
Avram Costel:
Cei care au întocmit contractul, nu rãspund ci rãspundem noi, consilierii jude
teni.
Molot Mircea Ioan:
Parcã eram eu rãspunzãtor.
Avram Costel:
Dumneavoastr
ã sunteti presedinte si normal cã pretul va mai creste în timp, dar sã nu se întâmple din cauza acestui contract prost fãcut.
Molot Mircea Ioan:
Eu v-am propus acest contract, dumneavoastrã pute
ti sã fiti pentru sau împotrivã. Puteti face o comisie si sã-l modificati asa cum doriti dumneavoastrã pentru cã este un contract cadru.
Onica Ilie:
Sunt de acord cu acest parteneriat, dar în contract sunt imperfect
iuni lãsate sine-die pentru 30 de ani sau la latitudinea investitorului si nu zic sã nu încheiem contractul, dar acesta are câteva articole care trebuie regândite, nici mãcar locul amplasamentului nu este clar stabilit.
Molot Mircea Ioan:
Nu noi suntem cei care sã decidem în aceastã problemã. Nu-l puteam pune decât la Petrila, pentru cã pentru A
ninoasa nu obtineam autorizatie de mediu si era impracticabil.
Onica Ilie:
Eu vorbesc de elemente din contract. Dupã 30 de ani sau 50 de ani dupã ce s-au închis exploatãrile miniere, rocile s-au afânat
si s-au pus în miscare si ne-am trezit cu orase întregi înghitite în subteran.
Molot Mircea Ioan:
Eu retrag acest proiect de pe ordinea de zi s
i dumneavoastrã sã gãsiti un teren care peste 30 de ani sã nu se scufunde.
Pitulescu Ion:
Eu vã propun sã trecem la votarea acestui proiect de hotãrâre, dar cu un amendament: aparatul de specialitate sã revadã toate clauzele contractuale, astfel încât
si ei sã rãspundã pe viitor.
Molot Mircea Ioan:
În baza acestui contract cadru se face cel definitiv si v-as
ruga sã delegati câte un reprezentant din fiecare partid care sã lucreze la acest contract.
Urdã Ioan:
Cei care au
lucrat la acest proiect de contract sã-mi explice si mie de ce a apãrut necesitatea si oportunitatea înfiintãrii unei societãti comerciale a doua zi dupã semnarea contractului.
Butulescu Valeriu:
Mã simt încurajat de faptul cã suntem parte în contract împreunã cu o firmã germanã, sunt sigur cã tehnologia care va fi folositã va fi una vest-europeanã
si cã problemele de impact asupra mediul vor fi rezolvate la standarde europene. Locatia este o fostã haldã de steril, nu sunt lucrãri miniere sub aceastã haldã. Vizavi de art.5 punctul 27, înteleg cã investitorul este parte în contract, aduce ceea ce trebuie si îsi rezervã dreptul de a concesiona activitatea unei firme nou înfiintatã înregistratã în România si care va functiona ca atare.
Popescu Gheorghe:
Este neplãcut sã dezbatem o problemã atât de presantã în compara
tie cu Pirmãria Hateg. Problema acestui contract este art.5 punctul 27 si vã întreb ce experientã în domeniu are firma care urmeazã sã fie înfiintatã?
Bucalet Victor:
Doamna secretar trebuie sã facã o precizare
si atunci nu vor mai exista discutii: dacã noi, consiliul judetean, aprobãm un proiect, organul executiv este absolvit de orice responsabilitate si ea cade cu totul pe umerii consilierilor?
Dan Dana:
Rãspunderea consilierilor este solidarã, de asemenea pentru legalitate rãspunde secretarul jude
tului, executivul semneazã contractul asa cã nimeni nu este absolvit, fiecare are partea lui de rãspundere. Cu privire la modalitatea de redactare a contractului, aceasta este contributia comisiei care a negociat cu partea si dacã doriti sã învârtim articolele si alineatele, cred cã nu are nimeni nimic împotrivã.
Onica Ilie:
Eu voi vota pentru cu precizarea domnului consilier Pitulescu.
Pitulescu Ion:
Sã se precizeze cã noi, consilierii jude
teni, am solicitat ca aparatul tehnic sã reia în discutie clauzele contractuale si prin acest fapt sã îsi asume si ei responsabilitatea, pentru cã rãspunderea noastrã existã.
Avram Costel:
Poate îi rãspunde
ti si domnului Popescu.
Dan Daniel:
Contractul va avea o serie de anexe, cum ar fi studiul de fezabilitate, care este o lucrare tehnicã pe care noi nu prea o în
telegem, procesul verbal de predare-primire a amplasamentului pe care va fi realizat obiectivul de investitie, proiectul tehnic, care se avizeazã de mediu si conform cãruia se va realiza deponeul si regulamentul de functionare si operare a obiectivului. In ce priveste art.5 punctul 27, investitorul si-a exprimat dorinta sã aibã o firmã în care sã fie asociat si care sã fie înregistratã fiscal la Petrila, unde va si functiona. Primarii din Valea Jiului doresc foarte mult sã realizãm acest deponeu si chiar ne-au multumit cã am ales aceastã firmã care este un lider pe piatã. Firma care vine este un constructor de specialitate care nu poate sã realizeze acest deponeu decât la standarde europene si pe legislatia în vigoare. Vizavi de tarif, acesta este tot timpul sub avizul si acordul dumneavoastrã si fãrã avizul dumneavoastrã nu poate creste; tariful obtinut este cel mai bun tarif care se practicã în Europa. Am pus conditia sã vinã doar firme din Austria si Germania, iar primarul de la Petrila abia asteaptã sã se înregistreze acolo. Acest contract se completeazã pe mãsura în care se realizeazã acest deponeu.
Molot Mircea Ioan:
Atât experienta cât si competenta firmei nou înfiintate este exact aceeasi cu a unui nou consiliu judetean în prima sa sedint
ã.
Pitulescu Ion:
Mã surprinde cã ne întindem la o discu
tie care oricum se va finaliza prin adoptarea hotãrârii, dupã cum mã surprinde si faptul cã atunci când am discutat problema celor douã miliarde lei, s-a votat într-o veselie.
Indriceanu Alexandru:
Încerc sã în
teleg problemele ridicate de dumnavoastrã si vreau sã vã spun cã eu, împreunã cu colegii mei, ne-am fãcut multe probleme, dar cel putin în ce priveste perioada primilor cinci ani de zile noi stim foarte bine ce avem de fãcut acolo. Prin caietul de sarcini a fost prevãzutã atât construirea cât si operarea unui deponeu ecologic. Firma nou înfiintatã va avea ca asociati o firmã de constructii si una de operare în deseuri. Locatia ne-a fost impusã, acolo este practic un lac cu 7 metri adâncime si noi va trebui sã construim un depozit într-o baltã si nu stim ce se aflã sub aceasta. In timpul constructiei putem gãsi si tuneluri. Cred cã aceasta problemã a înregistrãrii noii societãti comerciale si a cesionãrii acestui contract ar trebui sã fie lãmuritã.Pãran Dorin:
De ce nu at
i venit împreunã cu cealaltã societate ca partener direct?
Indriceanu Alexandru:
Suntem împreunã din momentul în care am cumpãrat caietul de sarcini. Partenerul nostru este cel mai bun în domeniul operãrii de
seurilor din Austria. În societatea care se va înfiinta, fiecare parte vine cu 50% din pãrtile sociale. Am vãzut locatia de cinci ori si ni s-a spus cã aici s-au sãpat tuneluri de minã si cã s-ar putea sã fie inundate si sã fie lacuri subterane.
Avram Costel:
Aici se spune deponeu ecologic în localitatea Petrila si atât. Nu se spune si unde anume.
Molot Mircea Ioan:
Când l-am întrebat pe primar, ace
sta mi-a spus cã nu are stradã si numãr la balta aceea.
(La momentul votului, doamna consilier judetean Tolas
Liliana a pãrãsit sala de sedinte si nu a mai revenit pânã la sfârsitul sedintei)
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea Contractului de parteneriat public-privat, pentru realizarea obiectivului de investi
tie ,,Deponeu ecologic situat în localitatea Petrila, judetul Hunedoara', cu amendamentul formulat de domnul consilier Pitulescu Ion, pe articole:
Popescu Gheorghe:
Sã se consemneze cã sunt de acord cu proiectul de hotãrâre, cu excep
tia articolului 5 punctul 27 din contract.
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind
aprobarea Contractului de parteneriat public-privat, pentru realizarea obiectivului de investitie ,,Deponeu ecologic situat în localitatea Petrila, judetul Hunedoara', cu amendamentul formulat de domnul consilier Pitulescu Ion, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
VIII.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investi
tie ,,Modernizare drum judetean DJ 707: limitã judet Arad - Vata de Jos - DN 76, km 28 + 200 - 31 + 700 si 34 + 600 - 39 + 480', precum si nota de fudamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investi
tie ,,Modernizare drum judetean DJ 707: limitã judet Arad - Vata de Jos - DN 76, km 28 + 200 - 31 + 700 si 34 + 600 - 39 + 480', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investi
tie ,,Modernizare drum judetean DJ 707: limitã judet Arad - Vata de Jos - DN 76, km 28 + 200 - 31 + 700 si 34 + 600 - 39 + 480', pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
IX.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea con
tinutului Acordului cadru de Implementare a Mãsurii ISPA 2005 RO 16 P/PE 002 - ,,Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apã si canalizare în orasele Deva si Hunedoara', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Constantinescu Marius prezintã raportul de avizare al Comisiei de analizã a asocierii si colaborãrii cu alte autoritãti ale administratiei publice, institutii si agenti economici din tarã si strãinãtate precum si dezvoltare regionalã.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la proiectul de hotãrâre privind aprobarea con
tinutului Acordului cadru de Implementare a Mãsurii ISPA 2005 RO 16 P/PE 002 - ,,Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apã si canalizare în orasele Deva si Hunedoara', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.4:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la proiectul de hotãrâre privind aprobarea con
tinutului Acordului cadru de Implementare a Mãsurii ISPA 2005 RO 16 P/PE 002 - ,,Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apã si canalizare în orasele Deva si Hunedoara', pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
X.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea elaborãrii documenta
tiei ,,PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL DEVA - SIMERIA -HUNEDOARA - CÃLAN - BÃCIA - PESTISU MIC', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Jurconi Petru prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru servicii publice, comert, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor si relatia cu patronatul.
Domnul consilier judet
ean Constantinescu Marius prezintã raportul de avizare al Comisiei de analizã a asocierii si colaborãrii cu alte autoritãti ale administratiei publice, institutii si agenti economici din tarã si strãinãtate precum si dezvoltare regionalã.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Staier Ioan Dumitru:
In sedint
a din 27 aprilie de la Casa de culturã cu cele trei consilii locale s-a fãcut o propunere pentru a se extinde acest plan de amenajare în partea de nord-vest, unde va fi by-passul de coborâre de pe autostradã. In aceastã zonã se gãsesc cele mai importante platforme industriale ale municipiului Deva: Soimus si Mintia. De aceea, vã propun ca extinderea sã cuprindã si comunele Soimus si Vetel pentru cã majoritatea banilor care vin în Deva, vin de pe aceste platforme industriale.
Molot Mircea Ioan:
A fost propunerea dacã nu mã în
sel a domnului consilier local Borbeanu. Am avut o discutie cu proiectantul care ne-a spus cã deocamdatã nu este momentul sã introducem si alte localitãti în acest plan. De aceea, ne-am oprit aici. Nu sunt singurele primãrii care ar dori sã intre în aceastã conurbatie, dacã vã amintiti primarul de la Orãstie a fost atât de supãrat când a auzit cã vom face fãrã el aceastã conurbatie încât a spus cã vrea sã treacã la judetul Alba. In ceea ce priveste fondurile, când am fãcut aceastã conurbatie nu ne-am bazat pe cele aduse de o primãrie sau alta, ci am dorit sã atragem fonduri europene structurale si de coeziune. Vã rog eliberati-vã de politic, pentru Bãcia si Cãlan chiar proiectantul ne-a dat ideea.
Se supune la vot proiec
tul de hotãrâre privind aprobarea elaborãrii documentatiei ,,PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL DEVA - SIMERIA -HUNEDOARA - CÃLAN - BÃCIA - PESTISU MIC', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.4:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea elaborãrii documenta
tiei ,,PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL DEVA - SIMERIA -HUNEDOARA - CÃLAN - BÃCIA - PESTISU MIC', pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
XI.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea pre
tului pentru apa potabilã si a tarifului la canalizare - epurare practicat de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului Petrosani, precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean
Jurconi Petru prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru servicii publice, comert, turism, privatizare, sprijinirea IMM-urilor si relatia cu patronatul.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Molot Mircea Ioan:
Acest proiect este un model s
i probã clarã cã nimeni nu-si poate permite sã modifice un pret fãrã aprobarea consiliului judetean, dupã ce a primit în prealabil avizul ANRSC.Cioarã Gheorghe:
Dupã ce am primit sarcina în
sedinta consiliului judetean de luna trecutã de a majora tarifele, a urmat avizul ANRSC si acum vã prezentãm aceste tarife: majorarea pretului apei potabile este de 40%, iar la canalizare cresterea a fost de 0,40 lei/mc la 0,44 lei/mc, în conditiile în care din anul 2003 nu a mai fost nici o majorare de tarif la apa potabilã, iar pentru epurare-canalizare ape uzate ultima majorare de tarif a fost operatã în primãvara anului trecut. Va mai trebui fãcutã o majorare de tarif la sfârsitul acestui an, având în vedere punerea în functiune a statiei de tratare a apei de la Dãnutoni care pretinde un consum de energie electricã mai mare, ceea ce duce la o majorare de tarif a apei.
Popescu Ghoerghe:
Existã avizul forului de specialitate cu privire la cre
sterea tarifelor, stiu cã sunt probleme si regia din Valea Jiului nu este atât de usoarã dar cred, în acelasi timp, cã pentru partea sãracã a populatiei din Valea Jiului acest pret va fi împovãrãtor si poate cã îi vom transforma din buni platnici în rãu platnici. In nota de fundamentare scrie cã au crescut cheltuielile cu apa brutã, dar aceasta trebuie sã însemne cã a crescut numãrul de consumatori care vor contribui la plata apei sau cã a crescut consumul. Mã îngrijoreazã reparatiile cu tertii care au crescut cu 434% si reparatiile pentru noile utilaje, autospeciale intrate în patrimoniul regiei dupã 2003. Ar fi necesarã o refundamentare a factorilor care au determinat aceastã crestere. In ce priveste prevederea legalã din Codul Fiscal care scuteste o firmã care are un profit de miliarde lei de plata taxei pe valoarea adãugatã la apã, nu este nici vina noastrã, nici vina dumneavoastrã ci a celor pe care i-am votat în Parlament.
Molot Mircea Ioan:
Poate veniti cu o idee domnule Popescu.
Popescu Gheorghe:
Dati-mi mie managementul acestei regii si voi veni cu o solutie.
Cioarã Gheorghe:
Apa brutã a crescut valoric la pre
t si nu ca si cantitate. Pretul acesteia este stabilit prin lege la nivel national si nu avem decât sã-l plãtim. Toate cheltuielile de acolo sunt generate de cresterea pretului materiilor prime si a altor cheltuieli pentru distributia apei potabile.
Avram Costel:
Dacã este sã luãm partea socialã este un lucru rãu, dar în acela
si timp nu existã altã posibilitate dacã ne gândim la viitorul acestei societãti comerciale si la viitorul locuitorilor din Valea Jiului pentru a avea apã 24 ore din 24. Aceastã crestere a tarifului nu poate fi evitatã, nici de noi, consiliul judetean si nici de managerul de la RAAVJ, indiferent cine ar fi la conducerea acestei regii.
Molot Mircea Ioan:
Trebuie sã-i ajutãm, dar
si din ceea ce câstigã ei sunt obligati sã facã investitii fiindcã altfel este greu. Cei care vor suferi în final sunt cei cu salarii mici si aici trebuie sã-i dau dreptate domnului Popescu.
Avram Costel:
Este adevãrat cã s-a preluat de cãtre stat rambursarea îmrpumutului extern, dar niciodatã banii înc
asati de regie nu ar fi acoperit acel împrumut.Pãran Dorin:
Sunt de acord cu aceastã majorare de pre
t si se vede foarte clar cã va fi o crestere de 40% a tarifului pentru apã si de 8% pentru canalizare. Vã atrag atentia cã cel putin pentru un an si jumãtate nu mai puteti veni cu o altã majorare de tarif. De aceea, vã rog sã vã gânditi la restructurarea regiei si la felul cum puteti mãri gradul de încasare, mai ales de la agentii economici. O altã chestiune foarte importantã este sã continuati sã gãsiti locatii pentru amplasarea si realizarea de microhidrocentrale, pentru cã vedeti ce usor produc bani si în ce timp scurt se amortizeazã investitia. Aceasta ar trebui sã fie o prioritate pentru dumneavoastrã. Mi-ati promis cã veti veni cu studii de fezabilitate si propuneri de locatii de MHC-uri pentru cã odatã cu punerea în functiune a statiei de tratare vor creste costurile cu energia electricã. Veniti cu studii de fezabilitate sã încercãm sã atragem fonduri de coeziune si structurale pentru mai multe odatã pentru cã nu putem discuta pe fonduri mici ci pentru 4-5-6 locatii de MHC-uri.Cioarã Gheorghe:
Avem întocmite încã trei studii de prefezabilitate pentru trei MHC-uri. Microhidrocentrala care func
tioneazã în acest moment nu este autorizatã de Enel Timisoara pentru cã trebuie sã plãtim o taxã de racordare de 1 miliard lei, asa cum prevede o hotãrâre a Guvernului veche din anul 2003.
Pãran Dorin:
O sã vedem care este situa
tia si luni dimineata o sã vorbesc la minister. Geoagiul nu a plãtit si functioneazã de trei ani de zile.
Cioarã Gheorghe:
Nici pentru Polatis
te nu am plãtit.
Butulescu Valeriu:
Problema rambursãrii împrumutului este rezolvatã
si ceea ce mã surprinde este totusi cã într-un moment în care inflatia este relaxatã si leul câstigã teren, aveti aici 434 % majorãri la reparatiile cu tertii. Este o sumã nãucitoare. Cum ne vom repozitiona ca si pret al apei într-un clasament? Vom fi din nou campioni nationali? O majorare atât de mare trebuie sã fie foarte consistent argumentatã pentru cã noi va trebui sã rãspundem în cele din urmã în fata celor care ne-au trimis aici, pentru cã în alte sectoare tendinta este chiar descrescãtoare. Eu am înteles cã este necesarã o asemenea majorare, dar nu cu o asemenea sumã. Care sunt cheltuielile cu munca vie? Ni s-a dat de înteles cã vom reusi sã modernizãm aceste servicii în asa fel încât pretul nu sã scadã ci sã-l punem pe un palier constant.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea pre
tului pentru apa potabilã si a tarifului la canalizare - epurare practicat de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului Petrosani, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea pre
tului pentru apa potabilã si a tarifului la canalizare - epurare practicat de Regia Autonomã a Apei Valea Jiului Petrosani, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
XII.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind aprobarea unor avize emise de Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului
si urbanism pentru unele documentatii de urbanism, precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea unor avize emise de Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului
si urbanism pentru unele documentatii de urbanism, pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind aprobarea unor avize emise de Comisia tehnicã de amenajare a teritoriului
si urbanism pentru unele documentatii de urbanism, pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
XIII.
Se prezintã proiectul de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.19/2007, pentru aprobarea documentatiei tehnico-economice privind obiectivul de investitie ,,Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva - Reparatii capitale si amenajare birouri în clãdirea anexã', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.19/2007, pentru aprobarea documentatiei tehnico-economice privind obiectivul de investitie ,,Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva - Reparatii capitale si amenajare birouri în clãdirea anexã', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.19/2007, pentru aprobarea documentatiei tehnico-economice privind obiectivul de investitie ,,Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva - Reparatii capitale si amenajare birouri în clãdirea anexã', pe ansamblu:
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
XIV.
Se prezintã proiectul de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.55/2006 privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Consiliul Local al Orasului Petrila în vederea finantãrii în comun a lucrãrii ,,Alimentare cu gaze naturale - Strada Nicolae Titulescu, Orasul Petrila, judetul Hunedoara', precum si nota de fundamentare la acesta.
Doamna consilier judet
ean Simedru Eugenia prezintã raportul de avizare al Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante, agriculturã, silviculturã, administrarea domeniului public si privat al judetului.
Domnul consilier judetean Bucalet
Victor prezintã raportul de avizare al Comisiei privind organizarea, dezvoltarea urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, protectia mediului înconjurãtor, conservarea monumentelor istorice si de arhitecturã, precum si gospodãrirea resurselor naturale.
Domnul consilier judet
ean Constantinescu Marius prezintã raportul de avizare al Comisiei de analizã a asocierii si colaborãrii cu alte autoritãti ale administratiei publice, institutii si agenti economici din tarã si strãinãtate precum si dezvoltare regionalã.
Domnul consilier judet
ean Urdã Ioan prezintã raportul de avizare al Comisiei pentru administratie publicã localã, juridicã, apãrarea ordinii publice, problemele minoritãtilor, respectarea drepturilor omului si a libertãtilor cetãtenesti.
Molot Mircea Ioan:
Vrea sã fac un comentariu mai ales pentru presã; ni se repro
seazã cã nu-i bãgãm în seamã pe locuitorii din Valea Jiului. Astãzi am aprobat un proiect de hotãrâre pentru realizarea unui deponeu ecologic, primul din judetul Hunedoara si voi supune la vot acest proiect de hotãrâre cu privire la alimentarea cu gaze naturale în orasul Petrila, unde contributia noastrã este de 30% din pretul conductei care va deservi peste 100 de familii.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.55/2006 privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Consiliul Local al Orasului Petrila în vederea finantãrii în comun a lucrãrii ,,Alimentare cu gaze naturale - Strada Nicolae Titulescu, Orasul Petrila, judetul Hunedoara', pe articole:
Art.1:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.2:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Art.3:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
Se supune la vot proiectul de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Jude
tean Hunedoara Nr.55/2006 privind aprobarea asocierii Consiliului Judetean Hunedoara cu Consiliul Local al Orasului Petrila în vederea finantãrii în comun a lucrãrii ,,Alimentare cu gaze naturale - Strada Nicolae Titulescu, Orasul Petrila, judetul Hunedoara', pe ansamblu:
- Cine este pentru?
S-a aprobat cu unanimitate de voturi.
x
Pitulescu Ion:
In primul rând vreau sã mul
tumesc directiei de specialitate a consiliului judetean pentru documentatia pusã la dispozitie ca urmare a interpelãrii mele din sedinta anterioarã; îmi voi exprima pãrerea într-o viitoare sedintã, dupã ce o voi studia.
Au apãrut în presã articole în care se semnaleazã o serie de nereguli referitoare la Direc
tia noastrã de drumuri si poduri - lucrãri necorespunzãtoare, turnãri de asfalt direct pe pãmânt, licitatii aranjate, care rog sã stea în atentia conducerii executive a consiliului judetean si a corpului de control al presedintelui. O ultimã sesizare se referea la faptul cã desi au avut la dispozitie 57 de miliarde lei pentru întretinerea si repararea drumurilor au mai solicitat încã 100 miliarde lei. Pentru cã nu sunt siguri cã vor mai primi si aceastã sumã, au trecut la formularea unei actiuni în justitie. As vrea sã ni se spunã dacã existã o astfel de actiune si ce avem de gând sã întreprindem pentru a o contracara. Trebuie sã verificãm realitatea lucrãrile executate si calitatea acestora pentru care ni se solicitã plata.
In al treilea rând, am fost sesizat cã domnul consilier Balint continuã sã fie plãtit î
ntr-o functie de conducere la o societatea subordonatã consiliului judetean; este vorba de S.C. APASERV S.A. Deva. Dacã este asa, o rog pe doamna secretar al judetului Dan Dana sã depunã aceleasi diligente ca si în cazul meu, sã verifice dacã existã incompatibilitate si dacã acest lucru se confirmã, toate voturile exprimate de dânsul sunt nule si sã i se impute toate indemnizatiile de consilier judetean. Rog sã se sesizeze Institutia Prefectului si Parchetul pentru cã dacã a fãcut o declaratie va rãspunde.
Molot Mircea Ioan:
Direct
ia de drumuri ne-a dat în judecatã la Tribunalul Hunedoara si au câstigat procesul pe baza hârtiilor depuse cu privire la lucrãrile care au fost receptionate de dirigintii nostri de santier. Suma este de 102 miliarde lei.
Pitulescu Ion:
S-a pierdut orice cale de atac?
Bârsoan Mariana:
Sentint
a a rãmas definitivã.
Pitulescu Ion:
Si noi, consilierii judeteni, nu s
tim nimic despre acest lucru? Înseamnã cã faceti acest lucru pe la spatele nostru.
Molot Mircea Ioan:
Banii aprobati în acest an pentru acest capitol de întretinere si reparatie drumuri nu au fost cheltuit
i deoarece încã nu s-a organizat licitatia, deci ei sunt în contul nostru. Lucrãrile pe suma de 102 miliarde lei sunt fãcute de anul trecut si au fost receptionate de cãtre dirigintii de santier. Acum ne-am trezit cã legea s-a schimbat pentru cã de regulã plãteam lucrãrile fãcute cu una an în urmã; s-a schimbat legea si nu am mai putut sã le dãm banii si atunci directia a fost nevoitã sã ne dea în instantã. Vã repet, drumurile sunt fãcute, au fost receptionate si banii noi oricum îi aveam pusi deoparte, dar nu am stiut cã nu existã contracte. Pânã acum am plãtit jumãtate din ele.
Pitulescu Ion:
Noi am atras de mult atent
ia încã de când am organizat acea comisie formatã din consilieri judeteni si am întocmit un proces-verbal în care constatam cã se fac lucrãri fãrã sã existe contracte sau proiecte, lucrãri nereceptionate si alte încãlcãri grave care deschid larg poarta fraudelor. Ce au întreprins directiile de specialitate - juridicã si tehnicã pentru a verifica realitatea si calitatea lucrãrilor fãcute, dacã se confirmã sau nu cã s-au fãcut lucrãri de proastã calitate si cã s-a turnat asfaltul direct pe pãmânt?
Molot Mircea Ioan:
Vã rog sã veni
ti cu probe. In ceea ce priveste sesizarea dumneavoastrã, am dat doi metri cubi de hârtii la politie si abia dupã încheierea cercetãrilor si primirea unui verdict se poate spune care este realitatea. Dacã dumneavoastrã stiti cazuri concrete de lucrãri care nu au fost corect fãcute, eu am un aparat care se ocupã de acest lucru, nu eu sunt cel care verificã, si în momentul în care îsi pune semnãtura pe receptii îsi asumã si responsabilitate. Nu existã nici o lucrare care sã nu aibã contract si sã nu aibã receptii sau sã se fi plãtit în avans.
Pitulescu Ion:
Am gresit, era vorba de proiecte.
Molot Mircea Ioan:
Vã asigur cã nu existã lucrãri care sã nu aibã proiecte.
Pitulescu Ion:
Existã. A fost constituitã o comisie constituitã din nouã consilieri jude
teni care au controlat lucrãrile de drumuri si cei de la directia tehnicã nu au fost în stare sã ne prezinte proiectele si când l-am întrebat pe domnul director ne-a spus cã nu are. Dumneavoastrã sunteti organul executiv si conduceti executivul acestui consiliu judetean si dumneavoastrã veti rãspunde; dacã cunoasteti aspecte de naturã infractionalã si nu le sesizati organelor în drept, vã faceti vinovat de favorizare.
Molot Mircea Ioan:
Nu cunosc asemenea aspecte s
i dacã dumneavoastrã cunoasteti veniti si le prezentati punctual.
Pitulescu Ion:
Noi am constatat niste fapte, cum ar fi inexistent
a proiectelor, plãti de douã ori mai mari, lucruri pe care le-am scris într-un proces-verbal. Ce ati fãcut dumneavoastrã ca sã le verificati?
Molot Mircea Ioan:
Dacã existã a
sa ceva, cei care le-au fãcut nu au decât sã rãspundã. Noi am trimis toate actele la politie si când au fost verificate de mine ele au existat.
Avram Costel:
Am înt
eles cã este o hotãrâre definitivã si cã trebuie sã le plãtim drumurilor 102 miliarde lei. Cum adicã, avem noi datorii la ei? Cine a semnat de începerea lucrãrilor dacã banii nu existau? S-a dat începerea lucrãrilor, drumurile le-au executat si acum ne-au dat în judecatã cã nu le-am dat banii. Mi se pare aberant. Cum s-au început lucrãrile pentru cã cineva a semnat si deci ceva este în neregulã.
Molot Mircea Ioan:
Au fost lucrãri pentru inunda
tii si dezãpeziri. Vã aduc aminte domnilor consilieri cã de exemplu vine Avram si spune sã faceti drumul respectiv sau un alt consilier. Au fost contracte care au expirat si lucrãrile au continuat.
Avram Costel:
Am vãzut pe site-ul consiliului jude
tean cã s-au scos la licitatie foarte multe lucrãri pe drumuri. As dori sã-mi confirmati dacã DJD nu participã la aceste licitatii. Am înteles cã aceste lucrãri nu se mai pot face prin încredintare directã si la licitatii DJD-ul nu participã. As vrea sã ridic un semnal de alarmã pentru Societatea Comercialã de Drumuri si Poduri pentru cã legea nu le permite sã participe la aceste licitatii si vã cer domnule presedinte sã primim o situatie exactã cu cât au de încasat, cu cât au de platã si ce datorii în bãnci, sub semnãtura dumneavoastrã si a domnului Prip.
Molot Mircea Ioan:
Nu s
tiu dacã participã la licitatii, îi vom întreba. Nu am întrebat niciodatã pe nimeni dacã participã sau nu la licitatii, dar dacã doriti facem o adresã directiei de drumuri si în sedinta viitoare domnul director Prip o sã dea raportul în fata consiliului judetean. Este foarte adevãrat cã anul trecut am avut probleme de inundatii si nu puteam sã mã duc la o firmã care nu apartine consiliului judetean ca sã intervinã sau sã astept sã vinã bani pe calamitãti. Am rugat ca de acum înainte sã se facã licitatiile pe un contract-cadru multianual pe patru ani.
Pitulescu Ion:
Dar lucrãrile pe care ei au pretins cã le-au fãcut de ce nu s-au plãtit
si s-a ajuns în situatia sã ne dea în judecatã?
Molot Mircea Ioan:
Ca sã-i pot plãti trebuia sã am un contract cu ei, dar nu l-am fãcut pentru cã nu
stiam cã vom avea inundatii si înzãpeziri. Eu am spus cã sunt de acord cu privatizarea acestei regii, dar n-as vrea sã o privatizez si îl compãtimesc pe cel care va fi presedinte în urmãtoarea legislaturã pentru cã aceastã directie a fost pânã acum un instrument al noastru de a veni în sprijinul oamenilor. Luãm hotãrârile consiliului judetean si veti vedea cã întotdeauna am plãtit retroactiv, de exemplu în anul 2005 am plãtit lucrãrile din anul 2004, dar acum a intervenit o lege care spune cã nu mai putem plãti în acest an.
Pitulescu Ion:
At
i recunoscut deci cã nu ati avut contracte în mod premeditat. Premeditat nu ati încheiat contracte pentru ca regia sã poatã câstiga în instantã. Aceastã actiune judiciarã este premeditatã si în aceast fel ne-ati bãgat sula-n coaste pentru a plãti cei 102 miliarde lei.
Molot Mircea Ioan:
Pe lucrãri fãcute.
Pitulescu Ion:
Atunci de ce nu sunt contracte?
Molot Mircea Ioan:
Luna viitoare vom invita la sedint
ã conducerea Societãtii Comerciale de Drumuri si Poduri si a directiei noastre tehnice sã ne explice exact care este situatia.
Rus Ioan:
Acele lucrãri care s-au fãcut sunt prinse în aceastã sumã de 102 miliarde lei?
Molot Mircea Ioan:
Sigur.
Popescu Gheorghe:
Sã ne spunã doamna Bârsoan dacã hotãrârea a rãmas definitivã prin nerecurare sau neapelare sau prin judecarea la o altã instan
tã competentã.
Comisia specialã de analizã a situa
tiei siturilor arheologice din Muntii Orãstiei a depus astãzi raportul. V-as întreba dacã doriti sã-l aprobãm astãzi sau sã-l punem pe ordinea de zi la o sedintã viitoare.
Molot Mircea Ioan:
Eu cred cã ar fi mai bine sã avem timp sã-l studiem.
Popescu Gheorghe:
Atunci sã fie prins pe ordinea de zi a
sedintei de luna viitoare.
Vreau sã mã refer la Muzeul Civiliza
tiei Dacice si Romane Deva, care este o institutie subordonatã consiliului judetean; pun urmãtoarea întrebare - cum a fost posibil ca douã firme - Evelin Agroinvest si Record Ficul Service, care au acelasi actionar - persoanã fizicã, sã participe la o licitatie si evident sã câstige licitatia? Este un lucru foarte grav, mai ales cã am informatii cã acest asa-zis investitor a dat câteva tepe de miliarde lei la lucrãrile fãcute în cetate, a încasat banii si lucrãrile nu au fost încheiate; cei care le-au executat au rãmas cu degetul în gurã. Licitatiile au fost evident trucate pentru cã au participat douã firme ale aceleiasi persoane si a câstigat persoana si nu firma.
O a
doua problemã se referã la o scrisoare a domnului Roman care ne-a sesizat faptul cã la biserica din Sântãmãrie Orlea placa a fost schimbatã cu una care nu reflectã adevãrul istoric, pe care scrie cã este vorba de o bisercã reformatã din sec.al XIII-lea, ceea ce este gresit. In secolul al XIII-lea curentul reformat nici nu apãruse.
Molot Mircea Ioan:
At
âta timp cât acea bisericã nu apartine consiliului judetean, nu putem interveni. V-as sugera sã înaintati o sesizare Directiei de Culte, Culturã si Patrimoniu, Institutiei Prefectului, Politiei, pentru cã noi nu avem nici o responsabilitate în acest domeniu.
In ce-l priveste pe domnul consilier Balint, dânsul a fost membru al consiliului de administrat
ie la SC APASERV ca reprezentant al Primãriei municipiului Deva. Societatea nu a fost niciodatã în subordinea noastrã, iar în momentul de fatã este desfiintatã.Urdã Ioan:
Am fãcut o interpelare referitoare la situa
tia drumurilor din zonele greu accesibile si acea informare pe care am primit-o contine o anumitã stare de fapt, care am tinut sã fie completatã cu ceea ce urmeazã sã se facã în viitor. As vrea sã stiu din punct de vedere al studiilor de fezabilitate în ce stadiu ne aflãm în acest moment cu aceste drumuri din zonele greu accesibile si în principal drumul Bunila-Vadu Dobrii. Din informatiile mele, mare lucru pânã acum nu s-a fãcut pentru a se schimba situatia. Incã mai avem timp sã actionãm în asa fel încât iarna sã nu-i prindã pe acesti locuitori cu drumuri impracticabile.
Bârsoan Mariana:
Cauza nu a fost un proces obisnuit , ci o somat
ie de platã care nu are, potrivit procedurii speciale reglementate de prevederile Ordonantei Guvernului nr.5/2001 privind procedura somatiei platã, o cale de atac cum este recursul. Aveam însã posibilitatea formulãrii unei actiuni în primã instantã denumitã cerere în anulare, care este o nouã actiune, în primã instantã, în care noi suntem reclamanti si pe care trebuia sã o sustinem cu probe. Precizez cã Serviciul juridic s-a documentat pentru acest proces, a fãcut corespondentã cu serviciile de specialitate din consiliul judetean, care ne-au confirmat faptul cã lucrãrile în discutie au fost puse în operã, deci existã fizic pe teren, existând situatii de lucrãri confirmate de inspectorii de santier. Vã informez cã, cu societatea de drumuri si poduri am avut în cursul anului 2006 un contract de executie de lucrãri încheiat în temeiul programului de lucrãri de întretinere si reparatii drumuri si poduri judetene pe anul 2006, aprobat prin Hotãrârea Consiliului judetean Hunedoara nr.25/2006. Datoritã calamitãtilor, inundatiilor, alunecãrilor de teren survenite în vara anului trecut, fondurile aprobate initial s-au epuizat rapid si ca urmare în toamna-iarna acestui an, pentru înlãturarea efectelor acestor fenomene periculoase s-au efectuat aceste lucrãri suplimentare. Mi se pare un gest de lasitate si de necinste, ca o autoritate de prestigiul consiliului judetean sã nu-si onoreze obligatiile de platã pentru lucrãrile de care a beneficiat.
Pitulescu Ion:
Noi am aprobat deci 50 miliarde lei pentru întretinerea si reparare drumurilor s
i de fapt, valoarea lucrãrilor executate a fost de 100 miliarde lei. Este de douã ori mai mult decât am aprobat. Acesta este un lucru grav.
Popescu Gheorghe:
Somat
ia de platã în temeiul Ordonantei nr.5/2001 nu este obligatorie pentru cã trebuie judecat procesul pe fond.
Bârsoan Mariana:
Nu s-a uzat de procedura standard prevãzutã de cãtre legisla
tia comercialã, intrucât aceasta impune taxarea cererii de pretentii la valoare. Aceasta ar fi însemnat cheltuieli suplimentare pentru consiliul judetean, iar ce priveste reclamanta aceasta a avansat fonduri bãnesti pentru cheltuieli materiale si a rãmas în imposibilitatea de a-si plãti lucrãtorii. Ca urmare nu mai dispunea de fonduri pentru plata taxei de timbru. Vreau doar sã mai precizez cã din punct de vedere al serviciului juridic, întârzierea punerii în executare a unui titlu executoriu si mai ales dedus judecãrii potrivit procedurii comerciale înseamnã cheltuieli suplimentare cu taxa de timbru, penalitãti de întârziere si cheltuieli de executare, toate stabilite la valoarea de 102 miliarde lei.
Molot Mircea Ioan:
Aceste lucrãri nu au fost fãcute nici la Pitulescu acasã, nici la Molo
t acasã ci pentru locuitorii judetului Hunedoara. Oricând pot sã rãspund pentru ceea ce am fãcut si de câte ori va fi nevoie si vom avea o firmã care sã facã lucrãri în caz de calamitãti pentru oamenii nãpãstuiti ai acestui judet, voi face întotdeauna ceea am fãcut si pânã acum.
Pitulescu Ion:
Da, ilegalitã
ti.
Molot Mircea Ioan:
Domnule Pitulescu, dumneavoastrã sã nu vorbi
ti de ilegalitãti, nu ati dovedit nimic, m-ati învinovãtit si m-ati jignit destul, vã rog sã veniti cu probe. Regret faptul cã am fost cândva nu chiar prieten, dar destul de apropiati si relatia dintre noi s-a deteriorat din momentul în care ati venit la mine în birou sã mã lãmuriti sã vin la Stolojan. Pentru cã am refuzat, m-ati întrebat de ce mã înversunez.
Ati avut adeziunea la P.N.L. si m-at
i rugat sã o scot de acolo pentru a vã putea înscrie la PUR, deci nu dati lectii de democratie dumneavoastrã, care ati fost colonel de militie care ne constrângea pe noi si bine v-a spus Balint când v-a fãcut militian comunist. Veniti cu documente clare si mie nu îmi este rusine de ceea ce am fãcut si toate actele sunt la politie. Dumneavoastrã atunci când au avut loc inundatiile ati stat acasã în fata televizorului, în timp ce eu am fost acolo pe teren si nu i-ati vãzut pe oameni cât au fost de disperati. Dacã mâine vor fi inundatii si nu voi avea fonduri, îi voi ruga pe cei de la directia de drumuri sau o altã firmã sã ne ajute. Asa cã sã nu ne dati lectii de democratie si de moralã, destul ne-ati fãcut hoti si tâlhari.
Pitulescu Ion:
V-ati calmat? As
a fac cei care se simt la înghesuialã.
M-at
i fãcut în toate felurile comunist, militian… Si înainte de 1990 si dupã, eu am trãit numai din salariu în timp ce altii care au fost un simplu profesoras de tarã sau un simplu electrician acum sunt cei mai bogati oameni din judet si au averi mari. Eu am întrebat doar de ce ati plãtit 100 miliarde lei fãrã sã ne spuneti si nouã?
Avram Costel:
Nu s-au plãtit to
ti banii si restul de bani existã.
Molot Mircea Ioan:
Aces
ti bani existã si nu-i aprobati dumneavoastrã acum.
Radu Sorin:
Vreau sã vã spun cã Universitatea din Petro
sani a aniversat astãzi 50 de ani de existentã a Facultãrii de Inginerie Mecanicã si Electricã, fosta Facultate de Electromecanicã minierã. Cu acest prilej, am deosebita plãcere de a-i înmâna domnului presedinte Molot Mircea Ioan diploma si medalia jubiliarã ca recunoastere a sprijinului acordat învãtãmântului hunedorean.
Molot Mircea Ioan:
Vã mul
tumesc si vã asigur cã vã voi sprijini întotdeauna.
Epuizându-se problemele de la ordinea de zi, domnul presedinte Molot
Mircea Ioan declarã închise lucrãrile sedintei.
PRESEDINTE, SECRETAR AL JUDETULUI,
Mircea Ioan Molot Dana Dan